Isărescu limpezeşte apele în legătură cu noul Cod Fiscal: Văd că nu se înţelege…

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, limpezeşte apele în legătură cu proiectul noului Codul Fiscal: „Văd că nu se înţelege…”

Într-un interviu publicat, marţi, de revista22.ro, oficialul Băncii Centrale atrage atenţia că România depinde, în continuare, de creditorii străini, „cum şi ei depind de noi”. Mai mult: Isărescu avertizează că, dacă reducem impozitele şi creştem deficitele şi datoriile publice, vom depinde şi mai mult de finanţarea externă.

„Binențeles că depindem de ei (de creditorii externi – n.r.), cum și ei depind de noi. Trăim într-o lume interdependentă și asta înseamnă con­lu­crare, negociere, parteneriate. România este o țară de­bi­toare, se împrumută permanent, cel puțin pentru re­fi­nanțarea datoriei existente, și atunci ne preocupă acest su­bi­ect. Văd că nu se înțelege că, dacă reducem impozitele și creștem deficitele şi datoriile publice, vom depinde și mai mult de finanțarea externă. Dacă se analizează cu aten­ție programele cu UE și FMI aprobate în parlament – și cu care prevederile din noul Cod Fiscal sunt în evident conflict –, ele propun o soluție mult mai bună decât creș­terea datoriei publice: scăderea treptată a datoriei pu­bli­ce prin ținerea sub control la nivel structural a de­fi­ci­te­lor bugetare, concomitent cu o creștere economică sus­te­na­bilă şi de durată, la nivelul potențialului economiei ro­mânești. Programele cu UE şi FMI propun reducerea trep­tată a dependenţei de finanţarea externă, pe când pro­pu­ne­rile din cadrul fiscal presupun creşterea acestei de­pen­denţe. Parlamentul trebuie să pună în concordanţă pre­ve­derile acordurilor cu UE şi FMI, devenite lege, cu pre­ve­de­rile Codului Fiscal şi să hotărască pe ce drum va mer­ge România în anii următori”, explică şeful BNR.

În acelaşi timp, Mugur Isărescu dă de înţeles că Banca Naţională a României nu protejează interesele finanţatorilor internaţionali şi ale sectorului bancar. Pe de altă parte, Isărescu subliniază că, fără banii împrumutaţi din exterior, România ar putea repeta „experienţa anilor ’80”.

„BNR protejează interesele financiare și economice ale României! Despre interesele instituțiilor financiare internaţionale, nicio grijă, știu să și le protejeze singure! Eu cred că este interesul României să aibă relații normale cu creditorii săi pentru a se putea finanța fluent și cu costuri reduse. Dacă dorim să fim viteji și să ne războim cu creditorii noștri interni şi internaționali, eventual să nu mai depindem de ei, cum se exprimă unii comentatori, ar trebui să reducem deficitele și datoria (nu să le majorăm), deci să majorăm impozitele (nu să le reducem, cum este prevăzut în Codul Fiscal); şi să reducem cheltuielile publice, inclusiv cele cu salariile și pensile, să exportăm mai mult și să ne reducem importurile. Eventual, putem să repetăm experiența anilor ’80! Chiar vrem asta?” se întreabă retoric guvernatorul.

În acest context, Mugur Isărescu precizează că instituţia pe care o reprezintă nu este împotriva Codului Fiscal, pe care îl califică drept „binevenit”, dar exprimă „rezerve serioase” în ceea ce priveşte reducerile de taxe, „din cauza impactului lor asupra macrostabilității, a stabilității financiare și, în ul­ti­mă instanță, asupra stabilității prețurilor”.

„BNR nu este împotriva Codului Fiscal, vă rog să nu în­tăriți această confuzie! Codul Fiscal este binevenit. Noi atra­gem atenția asupra pachetului celor șase măsuri de re­duceri de taxe, unele încorporate în Cod în ultimele zi­le de dezbateri în parlament. Eu, ca mulți alții, am aflat că toate cele șase măsuri de o asemenea amploare se vor aplica, la grămadă, de la 1 ianuarie 2016, abia după ce Co­dul a fost aprobat. De asemenea, ne-a surprins că o ins­ti­tu­ție a statului român ce are prin lege mandatul de a se pro­nunța în legătură cu politica fiscal-bugetară (și mă refer la Consiliul Fiscal), deși și-a exprimat din timp po­zi­ția critică, nu a fost luată în considerare în dezbatere.

Consiliul de Administrație al BNR s-a pronunțat în una­nimitate în ceea ce privește pachetul celor șase mă­suri de reducere de taxe, care înseamnă un deficit cu­mu­lat de circa 2,3% din PIB. Acest impact nu este deloc mic, cum apare la prima vedere, pentru că 2 (doi) este o ci­fră mică. Impactul acestor măsuri duce deficitul bu­ge­tar spre 3%, faţă de 1% în prezent, fără a lua în calcul even­tuala majorare a cheltuielilor salariale, a pensiilor, a cheltuielilor cu infrastructura, cu situaţia din agri­cu­l­tu­ră. Asupra acestui pachet amplu de reduceri de taxe şi ve­nituri bugetare și a calendarului de implementare – toate măsurile intră în vigoare la 1 ianuarie – CA al BNR i-a man­datat în unanimitate pe guvernator şi pe alţi membri CA al BNR să prezinte public rezervele noastre serioase pri­vind oportunitatea lui ca pachet, întrucât deficitele re­zultate din introducerea concomitentă a celor șase mă­suri începând cu 1 ianuarie 2016 vor schimba direcția de dezvoltare a României, vor afecta macrostabilitatea și, pe această cale, condițiile de finanțare nu numai a bu­ge­tu­lui, ci a întregii economii româneşti. Pe scurt, nu sun­tem, nici eu și nici BNR, împotriva Codului, salutăm că s-a reușit elaborarea unui document atât de important, dar avem rezerve serioase privind aprobarea con­co­mi­ten­tă a celor șase reduceri de taxe, din cauza impactului lor asupra macrostabilității, a stabilității financiare și, în ul­ti­mă instanță, asupra stabilității prețurilor”, a detaliat Mugur Isărescu.