Uniunea Europeană a anunțat că a prelungit cu 3 luni termenul limită pentru Brexit. Toate evenimentele din Marea Britanie par să conducă la alegeri anticipate. Totuși, pentru premierul britanic aflat în exercițiu, ele ar putea fi extrem de riscante.
Liderii Uniunii Europene au folosit expresia “flextension” pentru a descrie cea de-a doua prelungire a termenului pentru Brexit, dorind să ofere britanicilor șansa unei ieșiri flexibile după acordul de părăsire a Uniunii.
După contacte diplomatice intense cu guvernul francez în weekend, Parisul a renunţat la rezervele sale cu privire la o nouă extindere a Brexitului. Ezitarea lui Emmanuel Macron fusese văzută ca un joc politic de putere şi mai puţin ca o ameninţare reală de a-i scoate pe britanici din UE fără un acord. Decizia Parisului a fost cel mai probabil grăbită de faptul că la Londra am putea avea alegeri anticipate. A fost întotdeauna clar că UE va accepta alegeri sau un al doilea referendum ca motive întemeiate pentru o nouă prelungire. Chiar dacă tot procesul Brexit-ului a epuizat răbdarea Bruxellesului, europenii sunt în prezent în poziţia de a putea urmări drama din postura de observatori, complet neimplicați.
Laburiștii încearcă să blocheze anticipatele
Între timp, Boris Johnson a suferit o nouă înfrângere în Camera Comunelor din Parlamentul britanic. Deputaţii laburişti s-au abţinut de la vot, iar guvernul nu reuşit să mobilizeze majoritatea de două treimi necesară organizării de alegeri anticipate înainte de Crăciun.
Deşi Johnson a acuzat principalul partid de opoziţie de laşitate şi de teamă faţă de verdictul alegătorilor, afirmând că ”timpul a expirat pentru acest Parlament”, liderul laburist Jeremy Corbyn nu s-a lăsat impresionat. ”Este timpul ca liderul opoziţiei să-şi scoată din intersecţie Trabantul ruginit, care blochează progresul”, a declarat Johnson, făcând aluzie la relaţiile anterioare ale laburistului cu Europa de Est.
Deşi laburiştii se bazează pe o lipsă de încredere a britanicilor în premierul Johnson este limpede că partidul lor se află la un nivel scăzut în sondajele de opinie. Laburiștii sunt acum la aproximativ 10 procente în spatele conservatorilor. J Corbyn are o cotă de popularitate cu mult în spatele celei de care se bucură Boris Johnson, deşi mulţi alegători nu au încredere nici în acesta din urmă.
Johnson forțează anticipatele
După noua înfrângere, Boris Johnson a anunţat pentru marţi un proiect de lege cu ajutorul căruia alegerile anticipate pot fi decise cu majoritate simplă. O propunere a celor două mici partide de opoziţie, liberalii şi SNP-ul scoţian, din weekend i-a dat speranţe lui Johnson. Ambele formaţiuni ar fi dispuse să sprijine guvernul, deoarece vor şi ele alegeri anticipate. Împreună cu voturile conservatorilor, ar putea fi suficient pentru o majoritate. Totuși, motivaţia celor două partide este diametral opusă conservatorilor: ele vor să scape de legea de implementare a Brexit-ului. Liberalii sunt pro-europeni şi încă vor să oprească Brexit-ul. Şi SNP, Partidul Naţional Scoţian, li se alătură. Scoţia a votat împotriva Brexitului în 2016 și vrea să rămână în UE, pregătindu-se pentru un nou referendum pentru independenţa țării. Aproape jumătate dintre scoţieni sunt acum în favoarea părăsirii Regatului Unit.
Boris Johnson va trebui așadar să facă suficiente concesii pentru a convoca noi alegeri înainte de Crăciun. Premierul britanic îşi asumă un risc ridicat prin promovarea anticipatelor, bazându-se exclusiv pe sondajele de opinie care îi dau favoriți pe conservatori. Rămâne de văzut în zilele următoare dacă pariul lui Johnson va da sau nu roade.
