Skip to content
Europa

Josep Borrell îi răspunde lui Macron: Ieșirea din război se va face prin “garanții de securitate pentru Ucraina. Pentru Rusia, vom vorbi mai târziu”

Josep Borrell europarl.europa.eu

Ieșirea din conflictul ucrainean se va face în special prin oferirea de “garanții de securitate pentru Ucraina”, a declarat luni șeful diplomației europene, Josep Borrell, adăugând că “pentru Rusia, vom vorbi mai târziu”. Poziția Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate reprezintă prima reacție oficială de la nivelul instituțiilor UE față de recentele declarații ale președintelui francez Emmanuel Macron privind garanțiile care vor fi oferite Moscovei.

“Ieșirea din război va trebui să se facă în conformitate cu legalitatea internațională”, a declarat Borrell la Paris, în cadrul unei conferințe organizate de Institutul European Jacques Delors, detaliind că acest lucru presupune plata de despăgubiri de către Moscova, judecarea crimelor de război, retragerea trupelor și “garanții de securitate pentru Ucraina”, scrie Hotnews.ro, citând AFP.

El a adăugat: “pentru Rusia, vom vorbi despre asta mai târziu”, într-o referire implicită la o declarație recentă a lui Emmanuel Macron.

Preşedintele Macron a declarat într-un interviu acordat sâmbătă postului francez TF1 că a discutat despre viitoarea arhitectură de securitate în Europa cu preşedintele Joe Biden în timpul recentei sale vizite în Statele Unite, scrie caleaeuropeana.ro.

Aceasta înseamnă că unul din punctele esenţiale pe care trebuie să le soluţionăm – aşa cum a spus mereu preşedintele Putin – este teama că NATO va ajunge chiar la porţile sale şi desfăşurarea de arme care ar putea ameninţa Rusia. Acest aspect va face parte din chestiunile ce ţin de pace. Şi de aceea trebuie să îl pregătim”, a spus Macron.

Politicieni din coaliția de guvernare din Germania resping afirmațiile lui Macron despre arhitectura de securitate în Europa și garanții pentru Rusia

Tema acestor garanţii de securitate a fost avansată de Moscova la sfârşitul anului trecut, solicitare care apoi, până la invazia pornită de Rusia asupra Ucrainei în februarie, a făcut obiectul unor tratative diplomatice intense şi în cele din urmă eşuate, Washingtonul considerând inacceptabile cererile Moscovei.

Rusia a solicitat în special retragerea infrastructurii militare a NATO pe poziţiile precedente anului 1997 – adică înaintea extinderii Alianţei către Est – şi promisiunea că nu va mai exista nicio nouă extindere a NATO către statele foste sovietice, mai ales către Ucraina.

SUA şi ceilalţi aliaţi ai Ucrainei afirmă că preşedintele Zelenski este cel căruia îi revine decizia asupra termenilor în care ar fi dispus să negocieze cu Moscova, care însă consideră că Washingtonul i-a impus Kievului retragerea de la masa negocierilor în speranţa că ajutorul militar occidental va permite Ucrainei să încheie conflictul prin înfrângerea Rusiei pe câmpul de luptă.

Deocamdată, Zelenski condiţionează orice noi discuţii cu Rusia de retragerea trupelor acesteia din Ucraina şi nici preşedintele american Joe Biden nu se arată deschis unor discuţii cu Putin.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *