Vicepremierul Kelemen Hunor a declarat că trebuie un acord prealabil între părțile implicate în dosarul Schengen, ”fiindcă nu avem nevoie de un nou eșec”.
El consideră că ”ar fi de dorit ca în prima jumătate a anului 2023 să se ajungă la un acord”, scrie RFI.
Kelemen Hunor spune în contextul Schengen că ”pe plan diplomatic trebuie convinși cei care au avut rețineri pentru România și pentru Bulgaria să fie de acord cu lărgirea Spațiului Schengen. Acest lucru este absolut firesc, să discuți permanent cu Austria și cu Olanda. Cu Austria, fiindcă ei au fost reticenți și au blocat de fapt intrarea noastră în Schengen și cu Olanda, fiindcă Olanda avea rețineri față de Bulgaria, nu avea rețineri față de România. Acest demers trebuie făcut de fiecare dată când există această posibilitate și trebuie să creezi tu însuți posibilitățile de a discuta cu partenerii pe plan diplomatic, în primul rând. Sunt de acord și eu cu cei care spun că trebuie un acord prealabil, fiindcă nu avem nevoie de un nou eșec și de aceea, poziția Suediei este absolut corectă, să existe un acord prealabil între părțile implicate în acest proces, adică Austria, Olanda, România, Bulgaria și atunci poate fi supus la vot în prima jumătate a anului 2023, când Suedia deține președinția UE (…). Încercăm să aducem pe agenda JAI în această primă jumătate a anului 2023. Sigur, putem să ne gândim pe parcursul anului, dacă nu reușim în prima jumătate, să mergem în a doua jumătate a anului, când Spania va prelua președinția UE, dar ar fi de dorit ca în prima jumătate a anului să se ajungă la un acord”.
El susţine calea diplomaţiei ca fiind cea corectă pe care trebuie să meargă România.
„N-aveai de unde să știi anul trecut că apare o problemă de politică internă în Austria. Din păcate, austriecii și atunci au fost revoltați și acum sunt revoltați, nu puteai să știi că austriecii vor avea o problemă de politică internă legată de migrația ilegală și ei leagă această problemă de lărgirea Spațiului Schengen, sperând că vor rezolva problema lor internă înainte de alegerile care urmează să fie organizate în acest an, alegerile regionale. Deci diplomația românească, cu toate nemulțumirile noastre, ale tuturor, în acest dosar nu a făcut greșeli anul trecut, fiindcă n-aveai de unde să știi că în noiembrie iese un sondaj și se trezește cancelarul austriac cu această problemă și cu scăderea susținerii partidului pe care-l conduce. Deci din acest punct de vedere, acum știm care este problema lor, nu știam în noiembrie (…)”, a spus acesta.
Kelemen Hunor spune că toată Europa a fost surprinsă de poziţia Austriei în acest dosar.
„Așa cum am fost și noi surprinși, toată Europa, inclusiv Comisia a fost surprinsă de această schimbare de poziție a Austriei, fiindcă în octombrie, când reprezentanții ministerelor de Interne au fost la București și au semnat acel acord de susținere a României, pentru a intra în Spațiul Schengen, Austria nu a avut nici o reținere. E adevărat, nu a fost ministrul de Interne, a fost un alt responsabil din Guvernul austriac, dar n-a avut nici o reținere. Nu numai România a fost surprinsă de această schimbare de atitudine a Austriei, ci întreaga Europă (…), dar aveți dreptate când spuneți că diplomația și mai ales cei care se ocupă de diplomația mai puțin văzută puteau să știe, aici e de discutat, e de discutat, dar nu numai noi am fost surprinși (…)”.
Întrebat dacă este optimist că România va intra în Schengen în 2023, Kelemen Hunor a spus: „Eu sunt realist, nu optimist. Optimismul în politica externă și în relațiile externe nu te ajută foarte mult, acolo trebuie să fim extrem de realiști. Realismul îmi spune că în 2023, șansele să intrăm în Spațiul Schengen sunt extrem de bune, inclusiv dacă nu în prima jumătate a anului, atunci în a doua jumătate, cu Spania, cu ajutorul Spaniei, dar nu cunoaștem o grămadă de chestiuni care s-ar putea să schimbe ecuația: cum va evolua războiul din vecinătatea noastră, cum va evolua situația politicilor interne din statele membre (…). Sunt realist și cred că 2023 este un an în care România poate să intre în Spațiul Schengen.”
