Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi, a dezvăluit, în cadrul unui interviu acordat agerpres.ro, modul în care marii corupți au încercat să scape de pușcărie.
„Au fost foarte multe situaţii, chiar în dosare în care au fost implicate persoane cu notorietate, în care acestea au dorit să încheie un acord de recunoaştere cu procurorii, însă acest lucru nu s-a putut realiza pentru că pedeapsă prevăzută pentru infracţiuni era mai mare de 7 ani”, a declarat Laura Codruța Kovesi.
În același timp, șefa anticorupție a anunțat că DNA a trimis, în acest an, către instanțe „în jur de 8 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei”.
Întrebată în ce măsură procurorii anticorupție au utilizat un instrument nou introdus în legislaţia penală, şi anume acordul de recunoaştere a vinovăţiei, șefa DNA a răspuns: „În foarte puţine situaţii s-a aplicat această instituţie nouă. Avem în acest an în jur de 8 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, care au fost transmise instanţei de judecată. Această instituţie nu este aplicată în DNA pentru că pedeapsa maximă pentru care se poate aplica un astfel de acord de vinovăţie trebuie să fie de 7 ani. De obicei, infracţiunile pe care noi le investigăm au o pedeapsă mai mare de 7 ani. Poate ar fi bine ca această limită să fie majorată, în aşa fel încât şi procurorii din DNA să poată aplica această instituţie, care are anumite avantaje. În primul rând, se degrevează instanţele de judecată de judecarea multor cauze de corupţie, apoi timpul în care se soluţionează un proces este mult mai scurt. Ce este important de spus este că acest acord de vinovăţie nu reprezintă o negociere între procuror şi cel care comite o faptă de corupţie, ci reprezintă un act de recunoaştere a faptei comise, a încadrării juridice, se stabileşte o pedeapsă, care ulterior este verificată de un judecător. Deci, nu procurorul aplică celui pe care îl cercetează o anumită pedeapsă, ci judecătorul care verifică modul în care s-a încheiat acest acord de recunoaştere a vinovăţiei. Pot să vă spun că au fost foarte multe situaţii, chiar în dosare în care au fost implicate persoane cu notorietate, în care acestea au dorit să încheie un acord de recunoaştere cu procurorii, însă acest lucru nu s-a putut realiza pentru că pedeapsă prevăzută pentru infracţiuni era mai mare de 7 ani”.
Totodată, Kovesi a declarat că nu este justificată îngrijorarea în rândul opiniei publice că denunţătorii care scapă de răspunderea penală sau beneficiază de reducerea pedepsei rămân şi cu banii obţinuţi prin fapte de corupţie.
„Nu este justificată. Situaţiile în care procurorii aplică dispoziţiile din lege, potrivit cărora pedeapsa se reduce la jumătate pentru că persoana care este suspectă a colaborat cu autorităţile, sunt foarte rare. Avem în jur de 30 de cazuri, cel puţin în acest an, în care s-au aplicat aceste dispoziţii. Întotdeauna la infracţiunile de dare de mită, trafic de influenţă sau luare de mită, sumele care au fost oferite cu titlu de mită se confiscă. Probabil că acest lucru nu este întotdeauna clar înţeles, însă cei care fac astfel de denunţuri nu rămân cu banii dacă se face o investigaţie pentru faptele respective”, a explicat Laura Codruța Kovesi.
