Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi, a ținut un discurs la Organizația Națiunilor Unite (ONU) în cadrul dezbaterii la nivel înalt ce marchează aniversarea a 15 ani de la adoptarea Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției.
Kovesi a declarat că în 2014, atunci când Convenția Națiunilor Unite a fost ratificată în România, corupția era în țara noastră un fenomen generalizat și reprezenta o problemă sistematică, în care investigațiile legate de cazurile de corupție vizau doar cazuri mici, conform unui comunicat remis redacției PSnews.ro.
Totodată, șefa DNA a precizat că situația s-a schimbat foarte mult în România în ceea ce privește fenomenul corupției, în urma recomandărilor convenției.
„Au fost implementate în legislaţia română toate prevederile obligatorii ale convenţiei privind incriminarea faptelor de corupţie şi cea mai mare parte a celor opţionale.
A fost înfiinţat[ DNA şi s-a stabilit o competenţă legală de a investiga fapte de corupţie la nivel înalt. Procurorii anticorupţie sunt independenţi în activitatea lor, iar independenţa este dublată de responsabilitate. Şi, nu în ultimul rând, mă voi referi la cea mai importantă premisă a combaterii eficiente a corupţiei la nivel înalt – aceea a integrităţii şi independenţei sistemului de justiţie. Doar un sistem de justiţie profesionist, independent şi integru poate lupta eficient împotriva corupţiei.
Independenţa justiţiei nu este un privilegiu pentru procurori sau judecători. Este un principiu fundamental într-o societate democratică. Numai o justiţie independentă poate asigura o judecată corectă. Numai o justiţie independentă poate face ca legea să fie egală pentru toţi”, a spus Kovesi.
De asemenea, Laura Codruța Kovesi a spus că acțiunile anticorupție din România au generat și reacții pozitive, dar și reacții negative, atrăgând atenția asupra faptului că provocarea cea mai mare pentruțara noastră este în acest moment păstrarea independenței judecătorilor și procurorilor, alături de stabilitatea legislativă.
„Au existat încercări repetate de a modifica legislaţia anticorupţie pentru a limita instrumentele legislative folosite de procurorii anticorupţie sau dezincriminarea unor fapte. Au fost situaţii în care s-a refuzat ridicarea imunităţii politicienilor acuzaţi de infracţiuni de corupţie. Pe lângă aceste încercări, întregul sistem de justiţie s-a confruntat cu atacuri prin ştiri false sau prin declaraţii publice de natură să slăbească încrederea în justiţie. Cea mai mare provocare în România este acum păstrarea independenţei judecătorilor şi procurorilor şi stabilitatea legislativă, acestea fiind vitale pentru ca procurorii anticorupţie să fie eficienţi. De aceea, recomandările Convenţiei ONU rămân actuale şi importante. Chiar dacă provenim din sisteme juridice diferite, problemele noastre vizând independenţa şi eficienţa în combaterea corupţiei sunt aceleaşi. Cred că trebuie să reflectăm împreună asupra modului în care sunt respectate recomandările de statele semnatare ale Convenţiei Naţiunilr Unite împotriva corupţiei”, a mai spus Kovesi.
