Valul de cereri de trecere în rezervă înregistrat la cel mai înalt nivel al instituțiilor militare din România poate fi pus pe tema spaimei unor lideri din armată, poliție sau servicii speciale de a nu rămâne fără o pensie consistentă în viitor.
Însă, intenția atualului guvern de a modifica modelul de indexare a pensiilor speciale tinde să aibă efecte perverse în sistemul de securitate națională și ar putea altera chiar și relația cu aliații din NATO, după cum constată un fost director al SRI.
27 de generali din MApN, SRI și MAI au fost trecuți în rezervă în doar două zile, iar problema înlocuirii acestora cu alți ofițeri experimentați rămâne sub semnul întrebării, câtă vreme și subordonații de pe treptele imediat inferioare ar putea fi tentați să își conserve o pensie mulțumitoare pe care o pot recepționa în cazul retragerii imediate, remarcă Costin Georgescu, fost director SRI, într-o declarație exclusivă acordată PSNews.ro.
Gafă sau lovitură intenționată?
„Nu sunt de blamat cei care doresc să prindă o pensie mai bună. Nu trebuia să se întâmple așa ceva. Are o influență deosebită asupra securității naționale. Numărul celor care pleacă este alarmant și în al doilea rând, pleacă oameni care au o experiență mare, mai ales din Armată, oameni pregătiți în sistemul NATO.
Nu ai pe cine pune în loc. Ca să pregătești un ofițer din armată, un ofițer din servicii, din poliție îți trebuie ani și ani de zile. Nu e ca și cum te duci să dai un anunț la ziar și îi găsești un înlocuitor. Din acest punct de vedere, putem spune că securitatea națională este decapitată”, reclamă fostul director al SRI.
Spre exemplu, pentru a obține o funcție de conducere, un operativ din serviciile de informații are nevoie de un rdaj de minim 8 ani. În MApN, un comandant de pluton necesită minim 5 ani de pregătire specifică, după cum descrie Costin Georgescu.
„Este o lovitură dură dată sistemului de securitate. Și asta în situația internațională actuală, care este destul de complicată. Nu am argumente să spun că este o lovitură intenționată sau că este doar o simplă gafă. Oricare dintre aceste variante sau chiar un amestec între cele două, pentru că aici nu vorbim de un singur decident, nu face bine României.
Ar trebui să fie un subiect de analiză foarte serios din partea CSAT și a președintelui. Se întâmplă niște lucruri peste care nu putem trece cu ușurință. Să ne uităm la declarațiile lui Putin, ale lui Rogozin. Să privim la ce se întâmplă în Moldova, în Ucraina sau în relația dintre SUA și aliații NATO. Noi în loc să ne întărim puterea de apărare o slăbim teribil”, opinează fostul șef al Serviciului Român de Informații.
Valul de treceri în rezervă a ajuns să fie întâlnit și în rândul angajaților din sistem care au vârste cuprinse între 40-45 de ani, iar acest lucru sporește deficitul de personal existent deja în aceste instituții și, mai ales, a personalului cu experiență.
Spre exemplu, în Ministerul de Interne, o analiză nu mai veche de o săptămână arata un deficit de 20.000 de ersoane la nivelul polițiștilor. „E ceva incredibil! Sunt deja 6.000 de cereri de ieșire la pensie depuse în jumătate de an în poliție”, remarcă Costin Georgescu. Inclusiv, Poliția de Frontieră pare decapitată, 15 din 16 șefi înaintând cereri de ieșire la pensie.
Termenul pentru introducerea Ordonanței de modificare a Legii pensiilor în Parlament a fost tabilit pentru 15 septembrie, perioadă în care valul retragerilor din sistem se va accentua. Această fereastră de timp lăsată de Executiv îi stârnește fostul șef SRI suspiciuni. „Dom’le, dacă doreai să schimbi treaba asta, dădeai ordonanță de azi pe mâine”.
Spionul moare, dar nu se predă!
Din punctul de vedere al lui Costin Georgescu, recuperarea unor specialiști în Informații sau Apărare, prin dezvoltarea unui sistem de contractori privați pare imposibilă în acest moment. „Nu avem experiență în gestionarea unui astfel de sistem, iar americanii au avut și ei nevoie de zeci de ani pentru a-l aduce în forma actuală”, constată acesta.
Însă, pentru deputatul Robert Turcescu chestiunea indexării pensiilor speciale în raport cu rata inflației, deși normală, pare să mascheze o operațiune de epurare și recuperare a unei clientele politice a PSD ce vine din sistem.
„Într-un astfel de sistem de forță, zicala aceea conform căreia oamenii aceștia ies la pensie doar atunci când mor pare gfoarte reală. Ați observat că unii dintre ei revin pe funcții de consilieri ai unor personaje politice (cazul generalului SRI Gabriel Stătescu desemnat consilier al ex-premerului Grindeanu-n.r.) sau în mediul privat.
Probabil că de aceea se și lasă acest interval, până pe 15 septembrie, ca să se retragă cât mai muți dintre ocupanții actualelor funcții de conducere, iar PSD să aducă sau să readucă pe aceste poziții oameni mai vechi din sistem, apropiați de acest partid. Ne putem trezi și cu o variantă în care unii dintre i rezerviști vor reveni ca angajați în sistem pe alte funcții.
Dacă aceste variante nu se vor confirma, atunci vom avea o criză cronică în sistemul de apărare și securitate al României. Da, atunci aș fi și eu curios să văd care va fi reacția aliaților NATO”, comentează Robert Turcescu.
În ultimii 70 de ani, România s-a mai confruntat în doar două rânduri cu astfel de situații în care personalul din structurile de securitate națională a fost eliminat masiv. Prima a avult loc la sfârșitul anilor ’40, când elita ofițerească a Armatei Române a fost demisă și încarcerată în închisori la comanda URSS.
În al doilea caz, o selecție în rândul personalului militar, necesară pentru adoptarea unui model de armată profesionistă, a fost efectuată la sfârșitul anilor ’90 în perioada pre-integrare NATO, dar aceasta a avut la bază criterii clare pe fiecare armă în parte și în funcție de poziționarea geografică a fiecărei unități.
Ca o ironie a sorții, la mijlocul lunii iulie, Guvernul anunța blocarea angajarilor din administrația centrală, considerând că sunt deja destui angajați în acest aparat bugetar. În momentul de față, MApN și Poliția Română par două instituiții din care personalul dezertează pe capete, fără ca cineva să îi poată opri pe cei care solicită pensionarea.
Iar criza din Ministerul de Interne se arată atât de gravă încât ministrul Carmen Dan a solicitat o întâlnire de urgență cu colega sa de la Muncă și Justiție Socială, Lia Olguța Vasilescu, în scopul de a găsi o nouă formulă pentru pensiile speciale, una menită să stopeze acest exod.
