De aproape 20 de ani, premierul Ludovic Orban este lacto-vegetarian, renunțând la carne, însă nu din considerente medicale, ci pentru că iubește animalele.
„Nu am renunţat la carne pentru a-mi proteja neapărat sănătatea, ci doar din principiu. Nu vreau să omor animale pentru a mă hrăni”, mărturisea Ludovic Orban.
Ludovic Orban nu a încercat să atragă alți adepți ai acestui tip de alimentație, având convingerea că o decizie de acest gen trebuie să vină de la sine. Din păcate, actualul prim-ministru se declară nemulțumit de oferta restaurantelor, deoarece lacto-vegetarienii sunt nevoiți să se limiteze adesea doar la cartofi prăjiți, ori caşcaval pane.
Alimentația lacto-vegetariană, bazată pe produse lactate și produse vegetale, conține exclusiv legume, plante aromatice, cereale, fructe, lapte si produse lactate. Medicii recomandă ca pentru un regim de viață sănătos să avem o dietă echilibrată şi să consumăm alimente cu conţinut ridicat de proteine, pentru a satisface nevoile organismului.
În cazul alimentației vegetariene este deosebit de importantă compoziția regimului alimentar, deoarece eventualele carențe pot dăuna organismului, tocmai de aceea specialiștii consideră că alimentatia lacto-vegetariană este un fel de compromis ideal, dată fiind eficiența în prevenirea bolilor cardio-vasculare, supraponderabilitatea, ori problemele de metabolism.
Iată care sunt alimentele care sunt recomandate lacto-vegetarienilor:
– laptele și produsele lactate asigură proteine importante organismului, fiind recomandată limitarea consumului de unt.
– plantele leguminoase reprezintă una din sursele de proteine, de exemplu consumul de mazăre, linte și fasole, care au foarte puţine grăsimi, numeroase fibre. De asemenea, soia conţine la 100 de grame de boabe o cantitate de 39,58 de grame de proteine, numeroase minerale, vitamine şi fibre şi este indicată pentru un consum constant.
– germenii sunt substanțele nutritive cele mai valoroase, conținute de alimentele proaspete, netratate: germeni de creson, soia, linte, grâu și restul germenilor care se pot obține și acasă.
– cerealele sunt surse importante de proteine și carbohidrati, fiind recomandate produsele preparate din făină integrală, muesli, fulgii de cereale și pastele făinoase fierte.
– legumele trebuie consumate mai ales proaspete, sau pe cât posibil, produse congelate sau murate.
– grăsimile de origine vegetală, cu valoare nutritivă diferită, cu acizi grasi nesaturați, ce se găsesc în semințele de in, floarea-soarelui și porumb.
Alimentele bogate în proteine ar trebui incluse în alimentaţia noastră zilnică, de aceea este indicat să avem o dietă echilibrată şi diversificată, care ne poate asigura totalul de proteine, vitamine şi substanţe nutritive, necesare organismului pentru a funcţiona la capacitate maximă.
