La un an de când Republica Moldova a dobândit statutul de țară candidată la aderarea la UE, președinta Maia Sandu a transmis un mesaj în care a subliniat că transformarea Moldovei într-o țară europeană presupune multă muncă la capătul căreia “vom fi mândri de ce am făcut pentru țara și copiii noștri”
“Este o etapă în drumul nostru către UE, o etapă care ne-a confirmat că avem sprijinul țărilor europene pentru construirea viitorului nostru în cadrul familiei europene. În calea noastră de aderare la Uniunea Europeană au loc cele mai multe transformări și beneficiem de cel mai mare ajutor”, a declarat șefa statului, potrivit unui comunicat al Președinției de la Chișinău.
Președinta Maia Sandu a menționat că datorită sprijinului acordat de partenerii europeni, reușim să îmbunătățim condițiile în școli și grădinițe, să modernizăm drumuri, să construim poduri, rețele de apă și canalizare, să renovăm case de cultură și să întărim capacitatea instituțiilor noastre de a asigura pacea și securitatea cetățenilor noștri.
“Înțelegem cu toții că transformarea Moldovei într-o țară europeană presupune mai multe etape, multă muncă și multe schimbări, dar cu fiecare etapă, an cu an, ne apropiem de momentul în care vom deveni un stat european. Și vom fi mândri de ce am făcut pentru țara și copiii noștri”, a conchis Maia Sandu.
Exact acum un an, la 23 iunie 2022, șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.
La 28 februarie anul trecut, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru. Astfel, la data 3 martie 2022, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Maia Sandu.
În urmă cu trei săptămâni, la 1 iunie 2023, ca mărturie a angajamentului său pro-european, Republica Moldova a găzduit cel mai mare eveniment internațional din istoria sa, primind liderii europeni la cea de-a doua reuniune a Summit-ului Comunității Politice Europene (CPE), unde aproape 50 de lideri s-au reunit la Castelul Mimi din Bulboaca, o podgorie situată la aproximativ 35 km de capitala moldovenească Chișinău.
Summitul a avut loc la aproape un an de zile de când Republica Moldova, alături de Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la UE, Chișinăul sperând să primească până la finele lui 2023 și decizia de începere a negocierilor de aderare.
Summitul a fost precedat de adoptarea sau anunțarea unor decizii importante pentru viitorul european al Republicii Moldova.
Pe lângă lansarea MPUE și furnizarea de echipamente pentru apărare, UE a decis să suplimenteze cu 145 de milioane de euro sprijinul său macro-financiar pentru R. Moldova, a inclus primele șapte persoane pe lista de sancțiuni în cadrul regimului de măsuri restrictive creat la propunerea României pentru a sancționa pe cei care încearcă să destabilizeze ordinea democratică din R. Moldova și a încheiat cu autoritățile de la Chișinău un acord pentru reducerea tarifelor de roaming începând cu data de 1 ianuarie 2024.
Summitul a avut loc la 10 zile distanță de la ampla manifestare intitulată Adunarea Națională “Moldova Europeană”, care s-a desfășurat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, la 21 mai.
La această manifestare, peste 75.000 de cetățeni au adoptat o rezoluție prin care cer includerea aderării la UE în Constituție, iar președinta Maia Sandu și președinta Parlamentului European Roberta Metsola au susținut discursuri.
