Preşedintele Camerei Deputaţilor, liderul PSD Marcel Ciolacu, a declarat, marţi, în cadrul evenimentului Romania Start-Up Revolution, ediţia IV, de la ASE, că au ambiţia ca de acum înainte să forţeze investiţii anuale de 10% din PIB şi mai au o prioritate a guvernării care începe în iunie, şi anume să demareze în România o Revoluţie a Start-up-urilor. „Să punem o miză de miliarde de euro din fonduri naţionale şi mai ales din bani europeni pe potenţialul vostru extraordinar”, a completat el.
Cheltuielile de investiții ale României, sub nivelul optim
În ultimii ani, cheltuielile de investiții ale României au fost sub nivelul optim. Dacă ne uităm la datele din ultimii ani, publicate de Institutul Național de Statistică, constatăm că în 2016 și 2017, cheltuielile de investiții ale României au fost în jur de 3,5% din PIB, în timp ce în 2018 și 2019 acestea au crescut ușor, ajungând la 4,5% și respectiv 4,2% din PIB. În 2020 și 2021, din cauza pandemiei de COVID-19 și a crizei economice care a urmat, cheltuielile de investiții au scăzut semnificativ, ajungând la 2,5% și respectiv 3,3% din PIB.
În aceste condiții, anunțul făcut de liderul PSD, Marcel Ciolacu este binevenit. Acest obiectiv pare ambițios, dar nu imposibil.
În primul rând, pentru a crește cheltuielile de investiții la acest nivel, va fi nevoie de o planificare foarte bine făcută și de o alocare inteligentă a fondurilor disponibile. Acest lucru poate fi realizat prin identificarea sectoarelor cu cel mai mare potențial de dezvoltare și prin investiții în acestea. De exemplu, modernizarea infrastructurii de transport și a rețelelor de energie ar putea duce la creșterea competitivității economiei românești și la crearea de locuri de muncă.
În al doilea rând, creșterea cheltuielilor de investiții ar putea fi realizată și prin atragerea de fonduri europene și internaționale, prin proiecte și parteneriate public-private. În acest sens, este necesară o colaborare strânsă între guvern, companii și societatea civilă. De asemenea, sectorul privat trebuie încurajat prin fonduri guvernamentale, astfel încât să se dezvolte și să devină competitiv pe piețele internaționale. De pildă, Autostrada Transilvania este unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din România. Finanțarea pentru acest proiect provine din mai multe surse, inclusiv fonduri europene, împrumuturi bancare și contribuția Guvernului. Fără acestea, este puțin probabil că această autostradă putea fi începută. De asemenea, în România există un program național de extindere a rețelei de gaze naturale în zonele care nu sunt acoperite. Acest program este finanțat în principal prin fonduri europene. Modernizarea liniilor de cale ferată din țară se face și ea în principal cu fonduri europene. Printre aceste proiecte se numără modernizarea liniei de cale ferată București-Ploiești și modernizarea liniei de cale ferată Simeria-Oradea, ambele fiind realizate cu fonduri europene și internaționale.
În plus, creșterea cheltuielilor de investiții ar putea avea un impact pozitiv și asupra mediului înconjurător. Investițiile în energii regenerabile și tehnologii curate ar putea duce la reducerea poluării și la creșterea calității vieții în România. Există mai multe rapoarte europene care subliniază beneficiile investițiilor în energii regenerabile și tehnologii curate în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și poluarea, precum și îmbunătățirea calității vieții. Un astfel de raport este „Raportul Agenției Europene pentru Mediu (AEM) privind starea mediului în Europa 2020„, care arată că investițiile în energii regenerabile și eficiența energetică au dus la o reducere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră în Europa, iar tehnologiile curate sunt văzute ca fiind esențiale pentru a ajunge la obiectivele de reducere a emisiilor. În plus, raportul subliniază că investițiile în energii regenerabile și tehnologii curate ar putea duce la o îmbunătățire semnificativă a calității aerului și a sănătății oamenilor.
Creșterea cheltuielilor de investiții poate avea un impact pozitiv asupra economiei românești pe termen lung. Investițiile în educație, sănătate și cercetare pot duce la creșterea productivității și la crearea de noi locuri de muncă pentru români. De asemenea, pot îmbunătăți calitatea vieții oamenilor și pot face România mai atractivă pentru investitori străini. Datele Eurostat arată că în România, rata de ocupare a forței de muncă pentru persoanele cu studii superioare este de aproximativ 80%, comparativ cu doar 50% pentru persoanele cu studii medii sau inferioare. Acest lucru arată că investițiile în educație pot duce la creșterea șanselor de angajare și la o mai mare securitate a locurilor de muncă.
În concluzie, obiectivul anunțat de liderul PSD, Marcel Ciolacu, de a crește cheltuielile de investiții ale României la 10% din PIB, este unul forate ambițios, dar nu imposibil de atins. Pentru a fi realizat, este nevoie de o planificare atentă a guvernului, de o alocare inteligentă a fondurilor, de atragerea de fonduri europene și internaționale și de o colaborare strânsă între guvern și companii private pe de o parte și guvern și societatea civilă, pe de altă parte. Aceasta este cu siguranță o mișcare îndrăzneață și pozitivă pentru economia României, dar trebuie să fie făcută cu grijă și cu responsabilitate pentru a aduce beneficii pe termen lung.
