Admiterea în liceele de top este ca și inclusă în noua Lege a Educației. Ministerul și reprezentanții a peste 200 de colegii naționale s-au pus de acord recent cu privire la inițiativă, dar sunt mai multe teme care iscă în continuare polemici.
Cine și cum face subiectele de admitere astfel încât să fie limitate suspiciunile de fraudare, care va fi procentul locurilor condiționate de examen, după ce criterii vor fi definite liceele de elită și care este data realistă de la care admiterea poate intra în vigoare sunt teme la care „părțile” nu au ajuns încă la consens.
Asta reiese din discuțiile Europei Libere cu directori ai mai multor licee de top din țară – București, Iași, Constanța, Cluj, dar și cu reprezentanți ai Alianței Colegiilor Centenare, promotoare a inițiativei, respectiv cu cei ai Ministerului Educației.
Reprezentanții unora dintre liceele / colegiile naționale unde se intră anual cu cele mai mari medii din țară (pe baza Evaluării Naționale și a mediilor din gimnaziu) susțin la unison că o admitere cu subiecte cu grad de dificultate mai mare decât la examinarea națională de clasa a VIII-a le permite selectarea mai bună a elevilor.
„E o provocare importantă și un deziderat mult mai vechi al colegiilor naționale, al liceelor ‘de forță’ mai exact. În școlile bune, interesante, există de demult dezbaterea aceasta legată de admitere, prin care să existe un tip de subiecte mai bine calibrate, mai dificile, prin care să poți face o selecție mai adecvată”, spune directoarea Colegiului Național Costache Negruzzi din Iași, Camelia Gavrilă.
„Vorbim de școli de performanță, sigur că elita aceasta intelectuală generează frustrări și de aici toate revoltele din spațiul public. Dar trebuie să recunoaștem că sunt copii foarte buni, capabili de performanță, școli care au cultura excelenței și atunci este firesc să existe posibilitatea aceasta”, a continuat directoarea, fost parlamentar PSD.
De altfel, corelația între politic și funcțiile de conducere din școli de prestigiu nu este străină de instituțiile de prestigiu. Directoarea Colegiului Andrei Șaguna din Brașov, unul din cele mai notorii licee din afara Bucureștiului, Carmen Felicia Tănăsescu, este de asemenea fost senator, din partea PNL.
Directorii neafiliați politic au ținut să sublinieze, discret, suprapunerile celor două planuri în cazul a diverse instituții și implicațiile care pot deriva de aici.
Dincolo de jocurile politice, posibilitatea organizării de admitere în colegiile naționale produce efecte atât educaționale, cât și sociale.
Alianța Colegiilor care vor admitere
Zeci de colegii naționale din țară, în frunte cu cele mai vechi și prestigioase, au format încă din 2008 o Alianță a Colegiilor Centenare care are încă de la înființare printre obiective creșterea puterii de decizie a școlii, inclusiv prin organizarea admiterii, a spus pentru Europa Liberă președintele George Cazacu.
„Acest obiectiv al admiterii, împreună cu posibilitatea selecției personalului didactic la nivel de școală și alegerea directorului cu aportul substanțial al școlii astea sunt trecute ca obiective ale Alianței. Un liceu când a intrat în Alianță, a făcut-o pentru acele obiective”, a spus George Cazacu, fost director al Colegiului Național „Sfântul Sava” din București și reprezentantul școlii în organizație.
Dorința introducerii admiterii nu se rezumă însă doar la membrii Alianței, ci e susținută și de colegii naționale mai tinere de 100 de ani.
Astfel, reprezentanți ai celor peste 200 de colegii naționale din țară au dezbătut recent subiectul admiterii în clasa a IX-a cu Ministerul Educației, într-o întâlnire organizată online.
În cadrul dezbaterii „au fost clarificate punctual transformările pe care le generează aplicarea măsurilor de reformă din proiectul de lege”, a transmis recent ministrul Sorin Cîmpeanu.
„Admiterea în clasa a IX-a în unitățile de învățământ cu statut de colegiu național introduce un echilibru între excelență și echitate, inclusiv prin posibilitatea ca acestea să organizeze concurs propriu de admitere pentru „maximum 90% din totalul locurilor pentru clasa a IX-a”, a declarat ministrul Educației, lăsând de înțeles că va deveni realitate.
Proiectul Legii Educației pentru învățământul preuniversitar e însă în consultare până în 24 august, iar ministrul a transmis că așteaptă ca Alianța Colegiilor Centenare, principalul promotor al admiterii în liceele de elită, să „transmită un punct de vedere consolidat asupra modalității de organizare a concursului propriu de admitere”.
Reprezentanții Alianței spun că lucrează la metodologia respectivă, pe care o vor transmite în cel mai scurt timp Ministerului.
„Subiectele nu trebuie făcute de liceul care dă admiterea!”
Cea mai spinoasă temă, care a atras deja diverse critici și în spațiul public, este legată de cine va întocmi subiectele, astfel încât să nu existe suspiciuni de favorizare a unor elevi, fie absolvenți de gimnaziu la liceul unde dau admitere, fie meditați de profesori ai liceului respectiv.
„Trebuie găsită o soluție încât subiectele să nu fie făcute în Colegiul respectiv, fie să fie subiecte unice, fie printr-o tragere la sorți, Colegiul ‘Caragiale’ (din București, n.red.) face subiectele pentru ‘Mircea cel Bătrân’ (din Constanța, n.red.) ‘Lazăr’ le face pentru ‘Vianu’ (alte colegii naționale din București, n.red.)”, a spus pentru Europa Liberă directoarea Colegiul Național I.L. Caragiale, Andreia Bodea.
Astfel, s-ar elimina suspiciunea că elevii meditați de profesori ai liceului unde dau admitere ar fi favorizați, sau ar putea fi familiarizați cu tipul de subiecte.
„Degeaba faci pregătire cu un profesor de la ‘Caragiale’, că el habar nu are că în anul respectiv subiectele le-au făcut cei de la ‘Andrei Șaguna’, din Brașov, de exemplu”, a arătat Bodea.
La fel de important va cine va face corectarea lucrărilor trebuie evitată și în acest caz corectarea în cadrul liceului.
„Altfel va exista suspiciunea că dacă tu profesor la ‘Caragiale’, corectezi la ‘Caragiale’, vei fi mai îngăduitor, deși interesul nu e acesta; dacă vrei într-adevăr elevii cei mai buni, trebuie să fii mai sever”, a adăugat Andreia Bodea.
„Suspiciunea va fi oricum, repet, suntem într-un context în care toată lumea este suspicioasă, într-o lume ideală am putea pleca de la premisa că profesorii știu ce au de făcut și că sunt corecți, dar să fim realiști, nu se va interpreta așa”, a conchis ea.
De precizat că Articolul 74 din proiectul noii Legi a Educației prevede totuși că în elaborarea subiectelor „nu pot fi implicate persoane care au rude până la gradul al III-lea sau afini sau cadre didactice care desfășoară meditații cu elevii, care finalizează clasa a VIII-a la momentul derulării concursului”.
Subiecte pot fi întocmite chiar la nivelul Alianței amintite, sau a unor asocieri județene sau regionale de școli.
„Subiectele pot fi alcătuite atât de obiectiv și corect încât să nu existe nicio suspiciune, nicio supărare. Tocmai acesta ar fi momentul de grație în care am întări, imaginea, dreptul și valoarea instituției de învățământ și profesorilor, demonstrând cât de corect și obiectiv se fac aceste subiecte”, spune directorul Colegiului Mircea cel Bătrân din Constanța, Vasile Nicoară, totodată membru în board-ul de conducere al Alianței Colegiilor Centenare (ACC).
„Cel puțin pentru început, subiectele ar trebui concepute la nivel central!”
Directorul Colegiului „Emil Racoviță” din Cluj, Gheorghe Lobonț, este de părere că varianta elaborării subiectelor la nivel central, cu un grad mai ridicat de dificultate decât cel al Evaluării Naționale este cea optimă.
Cel puțin până inițiativa se rodează și se dovedește eficientă.
„Centrul Național de Evaluare și Examinare ar trebui să propună niște teste de antrenament, copiii să știe la ce să se aștepte și cei care vor să intre la liceele acestea cu rezultate mai bune să poată opta în cunoștință de cauză”, spune directorul.
El spune că metodologia exactă va trebui să fie precizată printr-un ordin de ministru, care să plece de la stabilirea liceelor care vor putea da admiterea în regim propriu.
Mai multe detalii, pe europalibera.
