Demiterea ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu, printr-un act unilateral al premierului Cîțu era previzibilă în contextul creșterii tensiunilor din coaliția de guvernare. Așa cum arătat AICI existau doar trei soluții pentru a detensiona lucrurile. Cum Voiculescu nu și-a prezentat demisia de onoare, a rămas pe umerii premierului să ia decizia îndepărtării sale din funcție, apelând la o prerogativă constituțională și anume remanierea. Acum USR-PLUS se gândește chiar la ieșirea de la guvernare. Totuși această variantă este puțin probabilă și dacă ar fi luată nu ar face decât să complice considerabil lucrurile pentru USR-PLUS.
Poker cu miză mare. Barna contraatacă cu un bluff
Decizia premierului Cîțu este posibil să fi fost accelerată de o serie de factori. Cel mai mult pare a fi contat presiunea membrilor PNL care cerea îndepărtarea lui Vlad Voiculescu. Cum Florin Cîțu este angajat în luptele interne pentru șefia PNL, ignorarea acestor voci din PNL ar fi însemnat în practică pierderea oricărui suport pentru șefia PNL și practic cedarea fără luptă în fața lui Ludovic Orban. Dacă așa stau sau nu lucrurile nu știm cu exactitate, însă există suficiente indicii care arată că liberalii se săturaseră de Vlad Voiculescu.
Acum liderii USR-PLUS iau în calcul un soi de retaliere împotriva premierului Cîțu și deci implicit asupra partenerilor de guvernare. Retalierea mult discutată s-ar putea materializa sub forma ieșirii USR-PLUS de la guvernare. Lucrurile au devenit atât de complicate încât Barna e obligat să dea o replică, altfel lucrul acesta ar fi văzut drept un semn de slăbiciune, de data aceasta în interiorul USR, în contextul altor alegeri interne pentru șefia USR-PLUS. Lipsa de reacție ar însemna că USR-PLUS cedează în fața PNL și ar fi contrar la tot ce a făcut USR-PLUS de când a intrat la guvernare.
Pe de altă parte nu trebuie să plecăm de la premiza că plecarea de la guvernare ar fi unica replică pe care o poate da USR-PLUS. De altfel, Dan Barna a sugerat deja cum ar putea arăta această replică. Acesta încearcă acum să mute mingea în terenul liberalilor și să pună presiune pe aceștia, spunând că USR-PLUS va rămâne la guvernare doar dacă pleacă din funcție premierul Cîțu.
Asistăm de fapt la o partidă de poker cu miză mare. Liberalii au câștigat prima mână și l-au îndepărtat pe Voiculescu, însă acum USR-PLUS mărește potul. Totuși, șansele sunt ca pariul celor de la USR-PLUS să fie de fapt un bluff. Mâna pe care încearcă să o joace Barna nu e atât de solidă. Asta pentru că USR-PLUS nu are de fapt prea multe soluții. Dacă vor ieși de la guvernare, vor ajunge în Opoziție alături de PSD și de AUR. Orice asociere cu PSD sau AUR ar însemna sfârșitul pentru USR-PLUS. Pe de altă parte, intrarea în jocul actual al Opoziției, acela în care se contestă măsurile de prevenție și se merge pe un fir al teoriilor conspiraționiste le-ar face și mai mult răul celor de la USR-PLUS care s-ar vedea puși în situația de a-și contesta propriile măsuri luate cât s-au aflat la guvernare. Pe de altă parte un nou fir narativ care să fie distinct de actuala narațiune folosită de AUR și PSD ar fi greu de implementat. Prin urmare, USR-PLUS nu ar face decât să intre într-un con de umbră în Opoziție și să își piardă din relevanță la 3 ani distanță de triplele alegeri din 2024. Dacă liderii USR-PLUS nu au pierdut orice urmă de rațiune, atunci nu vor alege în nici un caz o ieșire de la guvernare, în ciuda demiterii lui Voiculescu.
Posibilă mutare a USR-PLUS
Ce ar putea să facă USR-PLUS în schimb, dincolo de amenințările publice destul de goale, ar fi să saboteze din interior PNL în contextul congresului viitor. Pentru USR-PLUS, premierul Cîțu a devenit de astăzi persona non grata prin urmare sabotarea acestuia la congresul PNL nu ar fi exclusă. USR-PLUS ar putea începe să colaboreze strâns cu Ludovic Orban pentru a-l ajuta pe acesta să rămână la șefia PNL și să înceapă să pună bețe în roate partenerilor din PNL. Dacă Cîțu pierde cursa internă pentru șefia partidului, zilele sale în fruntea guvernului ar putea fi numărate. Prin urmare, USR-PLUS și-ar putea îndeplini obiectivul – subminarea lui Cîțu – și în mod indirect.
Din păcate, toate aceste jocuri nu fac decât să deservească interesul public. O coaliție formată din partide care se confruntă între ele și nu ajung la un compromis va fi întotdeauna o coaliție disfuncțională care nu va putea guverna eficient.
