Situaţia industriei de media şi, în special, condiţia jurnalistului se deteriorează în fiecare zi, iar libertatea de exprimare devine un moft la cheremul puterii politice, subliniază Sindicatul Român al Jurnaliştilor (SRJ) MediaSind, într-un comunicat de presă transmis vineri AGERPRES.
„Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind constată că situaţia industriei de media şi, în special, condiţia jurnalistului, se deteriorează în fiecare zi, iar libertatea de exprimare devine un moft la cheremul puterii politice. Cu câteva zile înainte de Ziua Mondială a Libertăţii Presei, parlamentarii au modificat Codul penal, introducând sancţiuni cu pedepse privative de libertate pentru cei care fac publice informaţii din diverse dosare penale. În felul acesta, nu numai că este îngrădită libertatea de exprimare a jurnaliştilor, care nu îşi mai pot desfăşura activitatea în concordanţă cu codul etic profesional, dar şi publicului i se amputează dreptul elementar la informare. O mare neîmplinire a societăţii noastre rămâne faptul că instituţiile publice de presă rămân politizate, iar angajaţii din Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune sunt supuşi unor presiuni imense, pentru a fi folosiţi în campaniile electorale. Dialogul social, la toate nivelurile, este blocat de o legislaţie a muncii restrictivă şi abuzivă, care afectează în mod grav şi presa care, cel puţin la nivel local, este pe cale de dispariţie”, se arată în comunicatul citat.
Potrivit sursei citate, jurnaliştii au nevoie de sprijinul cetăţenilor, „care pot limita, prin diverse acţiuni de protest, măsurile Puterii politice de restrângere a libertăţii de exprimare”.
„Deosebit de utile s-au dovedit ?i presiunile instanţelor internaţionale asupra factorilor decizionali autohtoni, în multe din episoadele dificile parcurse de presa românească a ultimilor ani. Cetăţenii trebuie să înţeleagă că jurnalismul este un bun public, că este una dintre pietrele de temelie ale democraţiei. De aceea, ei trebuie să se implice şi să întrebe Guvernul ce face cu banii noştri? În ce condiţii sunt cheltuişi banii pentru instituţiile mass-media publice? Un deziderat major al oricărei societăţi democratice este ca mass-media să nu fie controlată de Guvern şi să nu fie manipulată de politicieni. Aceste lucruri se pot întâmpla doar atunci când cetăţenii conştientizează că mass-media este a lor, pentru că plătesc pentru ea„, precizează sindicaliştii.
SRJ Mediasind este de părere că mass-media trebuie să fie un bun public, precum sănătatea, „pentru că dreptul la informare este un drept esenţial ca şi dreptul la sănătate. „Din nefericire, soluţiile de rezolvare a principalelor probleme ale breslei, identificate şi susţinute de MediaSind, nu au fost îmbrăţişate nici de politicieni şi nici de patronii de presă care, dovedind o mentalitate învechită, tratează jurnalistul ca pe un angajat ce trebuie doar să execute comenzile primite”, se precizează în comunicat.
Reprezentanţii organizaţiei sindicale, împreună cu Federaţia Europeană a Jurnaliştilor (FEJ), consideră că România trebuie să adopte un discurs etic pentru a sprijini jurnalismul ca bun public, şi susţin o serie de obiective, precum: eliminarea din noile Coduri penale ale prevederilor care limitează libertatea de exprimare, modificarea în regim de urgenţă a Legii de organizare şi funcţionare a Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, demiterea de urgenţă a preşedintelui-director general al SRTV, Doina Gradea, şi anchetarea contractelor suspecte de corupţie din Televiziunea Naţională, respingerea propunerilor de modificare a legislaţiei muncii care urmăresc desfiinţarea funcţionării eficiente a organizaţiilor sindicale şi patronale şi a „sectorului cultură şi mass media’ ca entitate recunoscută în dialogul social.
Totodată, pe lista obiectivelor se mai află: negocierea şi semnarea Contractului Colectiv de Muncă din Cultură şi Mass-Media, crearea Tribunalelor Muncii, respectarea şi aplicarea Legii Române în cazul Comitetelor Sectoriale, promovarea şi respectarea Codului Deontologic Unic elaborat de principalele organizaţii profesionale şi sindicale din mass-media, dezvoltarea competenţelor media ca materie de studiu în şcoli, universităţi, precum şi introducerea temei în programele de formare continuă a adulţilor, şi implicarea la nivel oficial în salvarea şi redeschiderea celei mai mari societăţi de distribuţie a presei Rodipet.
Ziua mondială a libertăţii presei reprezintă un prilej de a sărbători principiile fundamentale ale libertăţii presei, de a evalua situaţia libertăţii presei în lume, de a apăra mass-media de atacurile asupra independenţei sale şi de a aduce un omagiu jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa în timpul exercitării profesie, potrivit www.un.org.
Aflată la cea de-a 26-a ediţie, Ziua mondială a libertăţii presei este organizată de iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) împreună cu Comisia Uniunii Africane şi guvernul Republicii Federale Democratice din Etiopia. Evenimentul principal se desfăşoară la Addis Abeba, în perioada 1-3 mai la sediul Uniunii Africane.
Tema din acest an este „Mass-media pentru democraţie: jurnalism şi alegeri într-o perioadă de dezinformare” şi se axează pe provocările actuale cu care se confruntă mass-media în zilele electorale, precum şi pe rolul jurnalismului în procesele de pace şi reconciliere.
În fiecare an, cu prilejul sărbătoririi Zilei mondiale a libertăţii presei are loc decernarea Premiului Mondial pentru Libertatea Presei UNESCO / Guillermo Cano. În 2019, festivităţile sunt organizate la Addis Abeba.
Ziua mondială a libertăţii presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU, în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiunii a Conferinţei Generale a UNESCO în 1991, informează agerpres.ro.
