Dialogul dintre reprezentanții mediului de afaceri din România și reprezentanții diplomației merge pe un drum cu suficient de multe obstacole pentrui a împiedica o mai bună și rapidă dezvoltare a economiei.
Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, atrage atenția că economia autohtonă are nevoie în continuare de aport de capital străin, dar explică și de ce eforturile diplomatice pot să nu dea niciun rezultat vizibil pe fondul unei lipse de predictibilitate a politicii fiscale din țară.
„Investițiile străine care ne vin din țările G-20 din afara UE depind de legea parteneriatului public-privat. Țările G-20 din afara Uniunii habar nu au de directivele europene, de regulile europene. Sunt foarte pragmatice și se uită la garanții solide.
De asemenea, întotdeauna am pledat pentru un Cod Fiscal predictibil, pentru că însuși Codul Fiscal este parte componentă a diplomației economice. Peste tot unde ne ducem suntem întrebați de regimul fiscal al țării noastre și tot așa întrebăm și noi.
Așteptăm și o situație care să ne spună cât din cei 67,334 miliarde euro importați de România anul trecut reprezintă valoarea de import pe un anumit brand anume. Dacă vedem că din cei 67 de miliarde, un miliard reprezintă importuri ale aceluiași brand, ne facem bagajele, ne ducem la dânșii și îi întrebăm frumos, diplomatic, ce doresc de la noi ca să ajungă să producă în România”, a precizat președintele CCIR, Mihai Daraban, într-o alocuțiune cu destule săgeți la adresa oficialilor din guvern.
Ca răspuns la solicitările venite din partea mediului de business din România, ministrul de Externe Teodor Meleșcanu a explicat că, în perioada următoare, interesul dipolomației române în abordarea unor noi piețe se va concentra pe zona „Africii, a țărilor din Asia de Sud Est, China, India, Japonia și a țărilor din Golful Persic”.
Șeful diplomației din România a anunțat și că va impune noi criterii de evaluare în activitatea personalului din ambsadele și consulatele românești din străinătate. „Șeful de misiune trebuie să se implice în reprezentarea intereselor companiilor românești în țara în care activează”, a explicat Meleșcanu care va fi unul dintre noile criterii ce vor decide păstrarea personalului diplomatic pe funcții.
La rândul său, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Ilan Laufer a precizat că proiectul Legii parteneriatului public-privat urmează să fie prezentat într-o formă implificată față de varianta anterioară, dar și că pregătește un ghid „de supraviețuire” al investitorului român pe diverse piețe din lumea întreagă.
