Ministerul Culturii nu se grăbește cu Centenarul. Zeci de proiecte, încă în faza de birocrație EXCLUSIV

Ministerul Culturii nu se grăbește cu Centenarul Marii Uniri de la 1918. PSnews.ro vă arată mai jos stadiul în care se află zeci de proiecte pentru marcarea aniversării acestui moment istoric.

Odiseea guvernamentală, de la tehnocrați la PSD-iști

În ședința din 6 iulie 2016 (așadar, pe vremea cabinetului Dacian Cioloș), Executivul aproba înființarea unei structuri denumite Departamentul CENTENAR – structură fără personalitate juridică, aflată în subordinea premierului și finanțată prin Secretariatul General al Guvernului (SGG) -, având ca obiectiv „coordonarea la nivel național a pregătirii, organizării și desfășurării manifestărilor, a acțiunilor și proiectelor de aniversare a Centenarului României (1918-2018) și Primului Război Mondial”, după cum se arată într-un comunicat de pe site-ul Palatului Victoria.

„Departamentul exercită următoarele atribuții:

• supune spre aprobare prim-ministrului, prin decizie, pe baza propunerilor formulate de ministerele și autoritățile publice implicate, manifestările, acțiunile și proiectele de aniversare a Centenarului României și a Primului Război Mondial;
• realizează dezbateri pe teme legate de marcarea și aniversarea Centenarului României României și a Primului Război Mondial;
• coordonează desfășurarea în mod unitar, la nivel național, a manifestărilor, acțiunilor și proiectelor de aniversare a Centenarului României și a Primului Război Mondial;
• elaborează opinii și informează Guvernul cu privire la acțiunile și manifestările dedicate aniversării și marcării Centenarului României și a Primului Război Mondial;
• elaborează documente, analize, rapoarte și sinteze dedicate aniversării Centenarului României și a Primului Război Mondial, pe care le pune la dispoziția prim-ministrului sau instituțiilor implicate, după caz;
• fundamentează oportunitatea și propune prim-ministrului participarea, reprezentarea sau transmiterea de mesaje la manifestările naționale și internaționale dedicate aniversării și marcării Centenarului României și a Primului Război Mondial;
• centralizează datele despre derularea activităților dedicate aniversării și marcării Centenarului României și a Primului Război Mondial;
• întocmește și prezintă proiecte de mesaje sau declarații aferente aniversării și marcării Centenarului României și a Primului Război Mondial;
• stabilește și instituie măsurile de comunicare publică și identitate vizuală pentru acțiunile și manifestările dedicate aniversării și marcării Centenarului României și a Primului Război Mondial.

De asemenea, Departamentul va colabora strâns cu ministerele și cu autoritățile publice implicate în punerea în aplicare a aniversării și marcării Centenarului României și a Primului Război Mondial, cu alte instituții publice și organizații neguvernamentale.

Departamentul va fi condus de un secretar de stat, numit și eliberat din funcție prin decizie a prim-ministrului. De asemenea, tot prin decizie a prim-ministrului se vor stabili și atribuțiile respectivului secretarul de stat.

Numărul maxim de posturi ale Departamentului este de 25, inclusiv demnitarul, cu încadrarea în numărul maxim de posturi al aparatului de lucru al Guvernului”, mai informa comunicatul amintit.

Lucrurile însă au început să se miște abia o lună mai târziu, pe 9 august, odată cu numirea politologului Florin-Daniel Șandru (fost rector al Universității „Petre Andrei” din Iași) în funcția de secretar de stat responsabil cu conducerea Departamentului CENTENAR (grafia oficială a denumirii este doar cu litere mari).

Pe 1 februarie 2017, Daniel Șandru anunța pe Facebook că demisiona începând cu a doua zi, transmițându-i reproșuri dure premierului din acel moment, Sorin Grindeanu, și precizând că urma să se alăture protestelor #REZIST.

„Menţionez faptul că recurg la acest gest de onoare întrucât, din poziţia pe care o deţineţi, aţi transformat serviciul public într-un serviciu dedicat intereselor personale ale unor politicieni cu probleme de natură penală, prin adoptarea de către Guvernul României a OUG privind modificarea Codurilor penale, ceea ce contravine flagrant principiilor în care cred, fidele democraţiei şi statului de drept”, scria printre altele Daniel Șandru, potrivit Jurnalul.ro.

Pe 2 februarie, Cristian-Ioan Videscu (în acel moment consilier județean și vicepreședinte al filialei județene PSD Arad) a fost numit de către Grindeanu la conducerea aceluiași Departament Centenar. Nici el nu a stat prea mult, fiind eliberat din funcție de către prim-ministrul Mihai Tudose în data de 24 august 2017.

Dar cel care s-a remarcat drept cel mai spectaculos responsabil de pregătirea Centenarului a fost ex-fotbalistul Paul-Claudiu Cotîrleț, numit pe 22 noiembrie 2017 și eliberat din funcție pe data de 7 martie 2018. (Din august până în noiembrie, de Centenar se ocupase direct ministrul de atunci al Culturii, Lucian Romașcanu.) Cotîrleț – membru PSD și fost șef de cabinet al senatorului Niculae Bădălău – a intrat în atenția presei odată cu interviul publicat în ianuarie pe Pressone.ro, unde a inclus invaziile otomane printre cele mai grele momente din ultimii 100 de ani ai istoriei românilor. În același interviu puteți vedea răspunsurile destul de vagi date de către Cotîrleț când a fost solicitat să precizeze proiectele pe care la are în vedere pentru sărbătorirea a 100 de ani de la Marea Unire.

De altfel, lipsa de organizare a stat la baza hotărârii actualului ministru al Culturii, George Ivașcu, de a-l da afară pe Paul Cotîrleț la începutul lunii trecute. Iată cum argumenta Ivașcu, într-un comunicat citat de Mediafax:

„Activitatea desfăşurată până în prezent de acest departament nu a avut un concept unitar, cu principii, teme, acţiuni bine definite şi nici criterii de selecţie, obiective coerente sau reprezentative, astfel că, până în prezent, nu se poate definitiva o listă finală a proiectelor finanţabile. În urma acestei analize, am putut constata inexistenţa unei concepţii strategice în legătură cu activitatea Departamentului din cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, în legătură cu celebrarea Centenarului Marii Uniri. De asemenea, la preluarea actualului mandat s-a constat că fundamentarea ideilor şi proiectelor propuse nu s-a efectuat pe baza unor fişe tehnice şi a unei documentaţii adecvate, acestea fiind acum solicitate beneficiarilor, tocmai pentru a face posibilă şi legală evaluarea proiectelor şi finanţarea acestora”.

Înainte să încheiem acest lung preambul, amintim că, în data de 30 iulie 2017, Guvernul (condus pe atunci de către Mihai Tudose) a adoptat o ordonanță simplă – OG 5/2017 (între timp modificată și completată) -, prin care Ministerul Culturii și Identității Naționale (MCIN) prelua activitățile și structurile Departamentului Centenar. Ei bine, trecerea a fost făcută cu tot cu oamenii numiți pe vremea premierilor Cioloș și Grindeanu și pe care i-ați văzut deja figurând pe o lungă listă prezentată la începutul lunii trecute de Sursazilei.ro: mulți dintre ei proveneau din domenii lipsite de orice tangență cu sfera culturală (firme de pază, construcții, mobilă, fierărie și chiar de la un salon de coafură). În momentul transferului, ministru al Culturii era Lucian Romașcanu. Același Romașcanu a explicat pentru PSnews.ro că el nu avea nicio treabă cu respectivele numiri, singura implicare fiind în semnarea prelungirilor unor detașări, până când urma să vină noul secretar de stat și să facă evaluarea departamentului.

DETALII AICI:UPDATE Romașcanu face lumină în problema detașărilor de la Departamentul Centenar EXCLUSIV

Aceeași OG 5/2017 prevedea înființarea unui comitet interministerial, condus de premier (ca președinte) și un reprezentant al Ministerului Culturii (ca vicepreședinte) și având membri din SGG, Institutul Cultural Român (ICR), precum și ministerele Finanțelor, Dezvoltării Regionale, Apărării și Afacerilor Externe.

Și așa ajungem în zilele noastre…

…când pe 23 martie 2018 Ministerul Culturii și Identității Naționale a aprobat prima liste de proiecte eligibile.

„Acestea sunt în număr de 43, în valoare de 14.887.921 lei. Alte 21 de proiecte care se autofinanțează sunt eligibile, fiind încadrate conceptual și tematic în Strategia Aniversării Anului Centenar.

Totodată, un număr de 25 de proiecte au fost evaluate şi selectate din punct de vedere al conţinutului tematic, însă necesită clarificări suplimentare de ordin administrativ şi financiar”, preciza comunicatul MCIN.

Lista proiectelor și a sumelor (pe care o vom relua mai jos) poate fi descărcată de AICI.

Câteva zile mai târziu, redacția PSnews.ro a trimis Ministerului Culturii o solicitare în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, prin care îi solicitam instituției să ne precizeze, defalcat:

– ce proiecte concrete demarase ministerul până în acel moment pentru sărbătorirea Centenarului Marii Uniri;

– beneficiarii respectivelor proiecte;

– stadiul de implementare al proiectelor în acel moment;

– sumele alocate pentru fiecare dintre acele proiecte;

– cuantumul cheltuit până în acel moment din fiecare sumă alocată.

Răspunsul, sosit joia trecută, nu făcea altceva decât să reia comunicatul MCIN de pe 26 martie – cu aceeași listă a proiectelor – și să citeze din forma actuală a OG 5/2017. Totuși, partea interesantă din răspunsul ministerului se referă la faptul că, ținând cont de timpul scurt ce trecuse de la ședința comitetului interministerial de pe 23 martie, guvernanții nu avuseseră timp să facă mai mult decât niște proceduri birocratice.

„În ceea ce privește sumele cheltuite, având în vedere faptul că proiectele au fost aprobate în urmă cu aproximativ o săptămână, în acest moment sunt în derulare procedurile pentru transferul sumelor aprobate pentru fiecare proiect în parte din bugetul Ministerului Culturii și Identității Naționale către persoanele juridice care implementează proiectele în cauză”, explica MCIN.

În continuare, în răspunsul trimis PSnews.ro, ministerul relua trei articole din OG nr. 5/2017, privind mecanismul alocării banilor:

„Art. 8

(1)Alocarea de la bugetul de stat a sumelor aferente manifestărilor, acţiunilor, obiectivelor de investiţii şi proiectelor de aniversare a Centenarului României (1918-2018) şi a Primului Război Mondial, formulate şi asumate de ministere, autorităţi, instituţii publice şi entităţi, cu excepţia întreprinderilor publice, se realizează, anual, în perioada 2018-2020, prin bugetul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, în limita sumei aprobate cu această destinaţie, după stabilirea acestora de către Comitetul interministerial.

(2)Pentru manifestările, acţiunile şi proiectele derulate la nivelul autorităţilor, instituţiilor publice şi entităţilor ai căror conducători sunt ordonatori principali de credite, precum şi instituţiilor din subordinea/coordonarea acestora, indiferent de sistemul de finanţare, inclusiv cele derulate de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi de instituţiile din subordinea/ coordonarea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, precum şi pentru acele entităţi persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, alocaţiile de la bugetul de stat se cuprind, în condiţiile legii, în bugetul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale la titlul «Alte cheltuieli».

(3)Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice ca, pe parcursul execuţiei bugetare, la propunerea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, să introducă modificările în structura bugetului de stat şi în volumul şi structura bugetului Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale şi a bugetelor ordonatorilor principali de credite prevăzuţi la alin. (2), corespunzător valorii manifestărilor, acţiunilor şi proiectelor.

(4)Pentru manifestările, acţiunile şi proiectele derulate la nivelul unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale şi al instituţiilor publice aflate în subordonarea autorităţilor administraţiei publice locale, alocaţiile de la bugetul de stat se cuprind în bugetul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale la titlul «Transferuri între unităţi ale administraţiei publice» şi se acordă de către acesta sub formă de transfer către bugetele locale.

Art. 9

(1)Sumele rămase neutilizate la sfârşitul anului bugetar pentru acţiunile, proiectele, manifestările şi obiectivele de investiţii finanţate potrivit art. 8 alin. (1)-(3) se restituie la bugetul de stat, cu excepţia celor neutilizate de către instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii.

(2)În aplicarea prevederilor alin. (1), ordonatorii de credite finanţaţi parţial din venituri proprii restituie sumele neutilizate din contul de venituri bugetare în care au fost încasate în contul de cheltuieli bugetare al ordonatorului de credite de la care au fost primite.

(3)În aplicarea prevederilor alin. (1), creditele neutilizate la finele anului de către ordonatorii de credite finanţaţi integral de la bugetul de stat sunt anulate de drept, conform prevederilor art. 61 alin. (3) din Legea privind finanţele publice nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(4)Prin derogare de la art. 58 din Legea privind finanţele publice locale nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sumele rămase neutilizate la sfârşitul anului bugetar de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale se reportează şi rămân la dispoziţia acestora, urmând a fi utilizate cu aceeaşi destinaţie. În anii următori, până la finalizarea obiectivelor de investiţii, proiectelor şi acţiunilor, dar nu mai târziu de sfârşitul anului 2020. Sumele rămase neutilizate după finalizarea obiectivelor de investiţie, proiectelor şi acţiunilor se restituie la bugetul de stat, dar nu mai târziu de sfârşitul anului 2020.

(5)Prevederile alin. (4) se aplică în mod corespunzător şi de către instituţiile publice aflate în subordonarea autorităţilor administraţiei publice locale, sumele rămase neutilizate după finalizarea obiectivelor de investiţie, proiectelor şi acţiunilor restituindu-se la bugetul local cel târziu la sfârşitul anului 2020, urmând ca bugetul local să le restituie la bugetul de stat în acelaşi termen.

Art. 10

(1)Beneficiarii sumelor alocate conform art. 8 răspund, potrivit legii, de organizarea şi derularea procedurilor de atribuire a contractelor de bunuri/servicii/lucrări în conformitate cu prevederile legale privind achiziţiile publice, de respectarea prevederilor legale privind aprobarea documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, precum şi de modul de utilizare a sumelor repartizate potrivit destinaţiei pentru care au fost alocate.

(2)Beneficiarii au obligaţia să transmită lunar Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale un raport privind calendarul manifestărilor, acţiunilor, precum şi stadiul proiectelor derulate.

(3)În completarea sumelor alocate conform art. 8, beneficiarii finanţării pot aloca, în condiţiile legii, sume din bugetele proprii, pentru finanţarea manifestărilor, acţiunilor şi proiectelor de aniversare a Centenarului României (1918- 2018) şi a Primului Război Mondial”.

După cum spuneam, iată tabelul cu proiectele și sumele, așa cum apare el atât în comunicatul MCIN de la sfârșitul lunii martie, cât și în răspunsul pentru PSnews.ro (două dintre proiecte se întind până în aprilie 2019):