Raportul privind Statul de Drept publicat miercuri de Comisia Europeană recomandă continuarea monitorizării aplicării noului sistem de competenţe post-desfiinţare SIIJ, proces în care responsabilitatea revine Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorului general, a transmis joi Ministerul Justiţiei.
Într-un comunicat remis joi AGERPRES, ministerul salută publicarea de către Comisia Europeană, în cursul zilei de miercuri, a celei de-a treia ediţii a Raportului privind Statul de Drept.
Ministerul Justiţiei arată că va coopera în continuare cu Comisia Europeană şi cu partenerii instituţionali interni, în primul rând Consiliul Superior al Magistraturii, pentru realizarea obiectivelor sale din cadrul Mecanismului „Rule of Law” şi a Mecanismului de Cooperare şi Verificare în domeniul Justiţiei, unele dintre aceste obiective având relevanţă şi din perspectiva Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
„Raportul ‘Rule of Law’ notează progrese în domeniul Justiţiei pe linia desfiinţării SIIJ şi a consolidării independenţei Justiţiei. În acelaşi timp, Raportul recomandă continuarea monitorizării aplicării noului sistem de competenţe post-desfiinţare SIIJ, proces în care responsabilitatea revine CSM şi procurorului general, în conformitate cu prevederile Legii nr. 49/2022. De asemenea, Raportul notează relevanţa viitoarelor legi ale Justiţiei pentru consolidarea statutului judecătorilor şi procurorilor şi a independenţei Justiţiei”, subliniază Ministerul Justiţiei.
Proiectele legilor Justiţiei au fost puse în dezbatere publică în 2020, iar în prezent se află în faza de pregătire a înaintării lor spre avizare interministerială şi de către CSM, după care vor fi transmise Guvernului pentru aprobare şi apoi Parlamentului.
„Ministerul Justiţiei va continua cu seriozitate şi pragmatism, prin cooperare loială interinstituţională, îndeplinirea recomandărilor din Raportul ‘Rule of Law’, ca şi a obiectivelor MCV aflate în zona sa de competenţă, promovarea legilor Justiţiei, consolidarea independenţei sale, a statutului judecătorilor şi procurorilor, depăşirea provocărilor legate de deficitul de resurse umane, consolidarea DNA şi sprijinirea prevenirii şi combaterii corupţiei, dar şi îndeplinirea unor alte obiective aflate în legătură strânsă cu acestea, precum promovarea proiectului legii personalului de specialitate din instanţe şi parchete, a proiectului legii privind statutul personalului de probaţiune sau, într-o perspectivă ulterioară adoptării acestora, a unui cadru normativ pentru valorificarea unor proiecte instituţionale desfăşurate la nivelul CSM, cum ar fi asistentul judecătorului şi nu în ultimul rând a unui cadru normativ privind un sistem de salarizare coerent aplicat puterii judecătoreşti”, se precizează în comunicat.
Pe tot parcursul acestui proces, Ministerul Justiţiei spune că va continua să comunice şi să coopereze transparent cu Comisia Europeană, cu statele membre, astfel încât realizarea acestor obiective să conducă la consolidarea independenţei Justiţiei şi a prevenirii şi combaterii corupţiei, recuperării prejudiciilor produse prin infracţiuni.
„Mandatul Ministerului Justiţiei are în centrul său adoptarea cadrului normativ modern pentru asigurarea independenţei Justiţiei şi a unui serviciu public judiciar eficient, consolidarea instituţiilor de aplicare a legii şi combaterii corupţiei şi a crimei organizate. În realizarea acestui mandat, Ministerul Justiţiei a beneficiat şi beneficiază de sprijinul Guvernului şi Coaliţiei de Guvernare, al Parlamentului, pe baza unui consens politic la acest nivel pentru atingerea obiectivelor din cadrul Mecanismului ‘Rule of Law’, MCV şi PNRR, în conformitate cu programul de guvernare al Guvernului”, a declarat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, citat în comunicat.
Mecanismul „Rule of Law” a fost introdus în anul 2020, România sprijinind acest program european adresat în mod uniform tuturor statelor membre.
Până în prezent, au fost publicate trei rapoarte, în 2020, 2021, 2022.
Principala noutate a ediţiei din acest an este includerea de recomandări pentru fiecare stat membru, acestea variind de la 4 (7 state), 5 (6 state), 6 (12 state, printre care şi România), 7 (1 stat) şi 8 (1 stat), accentul fiind pus pe recomandările privind independenţa Justiţiei.
