La sfârșitul anului trecut, România înregistra 994 kilometri de autostrăzi și drumuri expres, cu 869 de kilometri mai mult decât în 1989, când erau doar 125 de kilometri finalizați. În cei 33 de ani care au trecut de la Revoluție, la Ministerul Transporturilor s-au perindat 32 de miniștri, deci avem o medie de puțin peste 27 de kilometri per mandat – adică aproximativ lungimea unui drum comunal. Bineînțeles, unele mandate au fost mai prolifice, în altele – cele mai multe – nu s-a finalizat nici măcar metru de șosea rapidă. Între timp, și din cauza lipsei autostrăzilor, România ocupă primul loc în UE în privința numărului de morți în accidente rutiere.
Peste 24.500 km de drumuri de pământ
Potrivit datelor INS, România are 86.199 kilometri de drumuri publice, dintre care o cincime – 17.530 km – sunt drumuri naționale, restul împărțindu-se în mod egal între drumuri publice și drumuri comunale. 28,4% din totalul drumurilor, adică 24.516 km, erau drumuri pietruite și de pământ.
Din aceștia, 8.331 de kilometri sunt drumuri doar de pământ, dintre care 18 kilometri sunt chiar drumuri naționale, iar peste 1.500, drumuri județene. Teoretic, ultimul drum național de pământ a fost asfaltat în 2018 (DN24C, între Rădăuți Prut și Manoleasa).
Pe de altă parte, Bulgaria – țara cu care ne comparăm cel mai des – avea, conform celor mai recente date, 19.917 kilometri de drumuri publice, adică mai puțin de un sfert din cât are România. Din aceștia, însă, doar 318 sunt de drumuri neasfaltate și 170 de drumuri pietruite. Pe de altă parte, 806 sunt de autostradă, adică aproximativ 4% din totalul drumurilor publice.
De asemenea, în 2020, Ungaria avea 32.395 de kilometri de drumuri naționale, potrivit statisticilor oficiale. Autostrăzile reprezentau, în total, 2.253 km, iar drumurile de pământ sau pietruite, sub 300 km.
Locul 1 în UE la decesele rutiere
La nivelul UE, în 2021, s-au înregistrat 45 de decese rutiere la un milion de locuitori. Țările cu cele mai mici rate ale deceselor în accidente rutiere sunt Suedia (20 decese la un milion de locuitori) și Danemarca (22/milion).
Rata este de aproape cinci ori mai mare în România (92 de decese/milion) și de patru ori mai mare în Bulgaria (81/milion).
Statisticile Comisiei Europene arată că, potrivit estimărilor, 19.900 de persoane au fost ucise pe drumurile din UE anul trecut, ceea ce reprezintă o creștere de 6 % în raport cu 2020. Aceasta a urmat unei scăderi anuale fără precedent de 17% între 2019 și 2020.
Imaginea din ultimii doi ani a fost puternic influențată de nivelurile de trafic din fiecare țară, care au fost considerabil mai scăzute în timpul pandemiei. Pentru unele state membre, creșterea numărului de decese rutiere după blocaj este atât de semnificativă încât necesită o analiză mai aprofundată și măsuri urgente. În 2022 cifrele indică faptul că numărul deceselor pe șosele a crescut din nou, în medie cu peste 10%, comparativ cu anul 2021.
2023 – anul în care depășim pragul de 1.000 km de autostradă
Anul acesta, România ar putea depăși pragul psihologic de 1.000 de kilometri de autostradă, în condițiile în care autoritățile anunță deschiderea a încă peste 100 de kilometri.
Singurul tronson de autostradă din 2022 a fost deschis abia spre sfârșitul anului, când autoritățile au inaugurat prima porțiune, de 13 kilometri, din Autostrada A1 Sibiu- Pitești. Tronsonul Sibiu- Boița a fost deschis circulației pe 16 decembrie, cu circa patru luni mai devreme decât era prevăzut.
Cei 13,17 kilometri de autostradă au fost executați de Porr Construct, pe baza unui contract semnat în aprilie 2019, în valoare totală de 125 de milioane de euro.
Tronsonul de autostradă conține 27 poduri și pasaje, 27 podețe, un viaduct de 414,7m lungime, un viaduct de 651,4m lungime, două spații de servicii, un centru de întreținere și coordonare, precum și două noduri rutiere. Autostrada Sibiu- Pitești va avea o lungime totală de peste 122 de kilometri și este împărţită în cinci loturi (Sibiu – Boiţa, Boiţa – Cornetu, Cornetu – Tigveni, Tigveni – Curtea de Argeş şi Curtea de Argeş – Piteşti), va avea opt noduri rutiere şi nouă tuneluri.
Cine a condus Ministerul Transporturilor din 1990 până în prezent
Pavel Aron – 09 august 1986- 28 iunie 1990
Doru Pană – 28 iunie 1990- 30 aprilie 1991
Traian Băsescu – 30 aprilie 1991- 19 noiembrie 1992
Paul Teodoru– 19 noiembrie 1002- 06 martie 1994
Aurel Novac – 06 martie 1994- 30 noiembrie 1996
Traian Băsescu – 30 noiembrie 1996- 12 februarie 1998
Anton Ionescu – 12 februarie 1998- 16 aprilie 1998
Traian Băsescu – 17 aprilie 1998- 21 iunie 2000
Anca Boagiu – 26 iunie 2000- 28 decembrie 2000
Miron Mitrea – 28 decembrie 2000- 29 decembrie 2004
Gheorghe Dobre – 29 decembrie 2004- 13 iunie 2006
Radu Berceanu – 29 decembrie 2006- 07 aprilie 2007
Ludovic Orban – 07 aprilie 2007- 29 decembrie 2008
Radu Berceanu – 29 decembrie 2008- 03 septembrie 2010
Anca Boagiu – 03 septembrie 2010- 09 februarie 2012
Alexandru Nazare – 09 februarie 2012- 07 mai 2012
Ovidiu Silaghi – 07 mai 2012- 21 decembrie 2012
Relu Fenechiu – 21 decembrie 2012- 26 august 2013
Ramona Mănescu – 26 august 2013- 05 martie 2014
Dan Șova – 05 martie 2014- 24 iunie 2014
Ioan Rus – 24 iunie 2014- 16 iulie 2015
Iulian Matache – 16 iulie 2015- 17 noiembrie 2015
Dan Marian Costescu – 17 noiembrie 2015- 07 iulie 2016
Petru Sorin Bușe – 07 iulie 2016- 4 ianuarie 2017
Alexandru-Răzvan Cuc – 4 ianuarie 2017- 17 octombrie 2017
Felix Stroe – 17 octombrie 2017- 29 ianuarie 2018
Lucian Șova – 29 ianuarie 2018- 22 februarie 2019
Alexandru-Răzvan Cuc – 22 februarie 2019- 06 noiembrie 2019
Lucian Nicolae Bode – 06 noiembrie 2019- 23 decembrie 2020
Cătălin Drulă – 23 decembrie 2020- 06 septembrie 2021
Dan Vîlceanu – 06 septembrie 2021- 25 noiembrie 2021
Sorin Grindeanu – 25 noiembrie 2021- prezent
