La exact o lună de la începutul războiului din Ucraina, la Bruxelles au loc trei reuniuni extrem de importante: summitul NATO, cea a Consiliului European și a G7. Politologul Andrei Țăranu a vorbit în exclusivitate pentru PS News despre importanța summit-ului NATO și principalele teme abordate de liderii statelor membre ale Alianței.
“Summit-ul este foarte important, având în vedere momentul și având în vedere că România încearcă să devină un pivot la Marea Neagră, încercând să contrabalanseze totodată influența pe care o are Polonia în Marea Baltică și zona de Nord-Est a Europei. Știm că <<ni s-a promis>> un batalion care va veni în plus în România. Deci față de cei 3000 de militari pe care îi avem din străinătate, vom mai avea probabil încă 1000, ceea ce pentru România este o umbrelă de securitate foarte bună”.
Întrebat dacă se vor discuta și chestiuni legate de o eventuală pace în Ucraina, în cadrul acestor reuniuni, politologul a precizat că:
“E greu de crezut. Subiectele sunt mai degrabă belice. Se vorbește despre arme cu fosfor, despre posibilitatea de atacuri chimice și atacuri biologice. Se vor trimite unități medicale pentru tratament în cazul armelor nucleare. Deci acestea nu aduc deloc a discuții de pace. În plus, nici nu este treaba NATO să facă pace între Rusia și Ucraina, mai ales că rușii au spus, prin Lavrov, că orice încercare de a se trimite forțe de menținere a păcii din partea NATO, ar însemna escaladarea conflictului între Rusia și NATO.
Ceea ce am auzit și mi s-a părut foarte interesant a fost faptul că și Jens Stoltenberg și probabil și la nivelul Uniunii Europene se va cere ca și China să se alăture sancțiunilor care sunt îndreptate împotriva Rusiei, atâta vreme cât și Uniunea Europeană alături de Statele Unite au hotărât și au spus aproape în unanimitate că Rusia este un stat care recurge la crime de război, deci nu doar Putin. Lucrul acesta ar trebuie să ridice probleme întregii comunități internaționale”.
Amintim că Secretarul General al NATO Jens Stoltenberg a anunțat, joi, la finalul summitului extraordinar de la Bruxelles, că aliații au convenit să ofere sprijin logistic Ucrainei, inclusiv prin livrarea de echipamente de apărare și detectare a armelor nucleare și chimice, însă NATO nu va trimite trupe de pace pentru a evita un conflict cu Rusia. Stoltenberg a catalogat „războiul președintelui Putin împotriva Ucrainei” drept „cea mai mare ameninţare asupra securităţii din generaţia noastră”.
Totodată, liderii țărilor aliate au hotărât joi, la summitul extraordinar de la Bruxelles, înființarea a patru noi grupuri de luptă pe flancul estic – în Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria, un demers prin care NATO va avea, în total, opt grupuri tactice de la Marea Baltică la Marea Neagră. De asemenea, ei au convenit să accelereze investițiile în domeniul apărării. Jens Stoltenberg a mai subliniat faptul că NATO are responsabilitatea de a se asigura că acest conflict nu escaladează, argumentând că situaţia ar fi „mai periculoasă şi mai devastatoare”, catalogând totodată războiul din Ucraina drept „cea mai mare ameninţare asupra securităţii din generaţia noastră”
