Coaliţia aflată sub egida Washington care luptă împotriva grupării Statul Islamic în Irak şi Siria se reuneşte miercuri, la Paris.
Obiectivul acestora este de a mobiliza mijloacele militare suplimentare, împreună cu noi ţări partenere, conform time.com.
Miniştrii Apărării din Statele Unite, Franţa, Australia, Marea Britanie, Germania, Italia şi Olanda se întâlnesc începând de joi la sediul Ministrului Francez al Apărării pentru a face bilanţul acţiunilor coaliţiei şi a studia piste în vederea intensificării campaniei militare.
Reuniunea de la Paris dintre reprezentanţii celor şapte ţări care s-au arătat a fi cele mai angajate în campania aeriană aliată şi în formarea forţelor irakiene va fi coprezidată de francezul Jean-Yves Le Drian şi americanul Ashton Carter. Potrivit surselor de la Paris, aceştia „vor analiza ce este necesar în vederea accelerării ritmului” campaniei militare.
Experţii apreciază că această campanie lansată în 2014 începe în sfârşit să dea roade, în ciuda faptului că bunul mers al acesteia a fost afectat de angajamentele dispersate ale membrilor ei până în prezent. În urma înfrângerilor de la Kobane (Siria), Sinijar şi Ramadi (Irak), Statul Islamic se află în dificultate din cauza bombardamentelor aeriene cotidiene.
În contextul în care traficul cu aurul negru este una dintre principalele surse de venit ale SI, atacurile aeriene care vizează în special instalaţiile de producere a petrolului s-au intensificat.
Surse de la Paris declară că „există tensiuni în interiorul organizaţiei, asupra bazei remunerării combatanţilor, efecte ale erodării Daech (acronom arab al SI)”. Aşadar, fără a oferi servicii publice şi fără a-şi ţine promisiunile unui „califat” mic, gruparea pare că a dezamăgit aşteptările sunnite în teritoriile asupra cărora îţi exercită controlul.
Din punct de vedere al intereselor americanilor, această reuniune de la Paris trebuie să aducă un sprijin suplimentar. „Multe ţări pot face mai mult”, declară constant secretarul american al Apărării, Ashton Carter.
De altfel, o sursă din anturajul lui Carter menţionează că o sporire a nivelului de participare al ţărilor de la Golful Persic, mobilizate mai mult în Yemen, ar fi foarte apreciată.
Comandantul operaţiunilor de la Statul Major Francey, generalul Didier Castres, a făcut recent o mărturisire în faţa parlamentarilor, recunoscând că strategia militară a coaliţiei este afectată de „slăbiciuni în a produce efecte rapide”. Acesta apreciază a fi vorba despre „mijloacele angajate”, dar şi despre mijloacele americane extrem de constrângătoare în ideea de a evita pagubele colaterale.
Un alt punct de pe agenda întâlnirii celor şapte miniştri va fi ce mijloace militare să mobilizeze, „pentru a accelera creşterea puterii forţelor locale” kurde şi armatei irakiene.
Formatorii americani, australieni şi francezi au antrenat deja 15.000 de militari irakieni, în principal în războiul împotriva dispozitivelor explozive improvizate şi vehiculelor kamikaze.
Deşi au anumite reţineri cu privire la o reeditare a experienţei unei prezenţe americane masive în Irak, occidentalii recunosc nevoia creşterii numărului forţelor speciale, dar şi a capacităţii de a colecta informaţii.
Pe agenda discuţiilor se află şi Libia, o ţară în care Si profită de o perioadă de luni bune de haosul politic pentru a-şi consolida prezenţa, însă, conform unor surse americane, nu există propuneri concrete privind acest punct de vedere.
De cealaltă parte, Morcova continuă să susţină regimul sirian, iar esenţialul atacurilor aeriene sunt concentrate mai degrabă asupra opoziţiei moderate decât asupra SI.
Negocierile în vederea unei soluţii politice în Siria se anunţă a fi aprinse. Acestea au fost prevăzute de ONU pentru 25 ianuarie la Geneva, dar participanţii principali sunt în continuare incapabili de a ajunge la o înţelegere asupra alcătuirii delegaţiei opoziţiei siriene, potrivit unor surse citate de B1.ro
