Moment istoric în Parlamentul României. Premierul Ludovic Orban a venit în Parlament pentru a asuma răspunderea Guvernului pentru bugetul pe 2020 și abrogarea unor prevederi din OUG 114.
De cealaltă parte, Marcel Ciolacu a anunțat că va ataca la Curtea Constituțională această modalitate de adoptare a bugetului, demersul fiind făcut alături de Teodor Meleșcanu, în calitate de președinți ai Camerei și Senatului.
De la tribuna Parlamentului, șeful Guvernului a precizat că legea bugetului pentru anul 2020 a ținut cont de legea pensiilor, fiind asigurate sumele necesare pentru creșterea pensiilor.
În ceea ce privește modificarea OUG 114, premierul a mai precizat: ”De prețul reglementat la gaze și energie nu beneficiază doar categoriile vulnerabile, ci toți cetățenii. Ne dorim să direcționăm resursele către cetățenii care au nevoie de sprijin din cauza veniturilor mici. În perioada de tranziție până la liberalizarea pieței de gaze și energie electrică ne-am asumat să venim cu legislația privind consumatorul vulnerabil.
Am desființat taxa de 2% din cifra de afaceri pentru companiile din energie.
ANRE, deși știa că noi ne angajăm răspunderea pentru modificarea OUG 114, a inclus taxa de 2% în costurile de anul viitor, ceea ce a dus la creșterea prețurilor. După intrarea în vigoare a acestei legi, vor putea recalcula tarifele fără această taxă de 2%”.
Principalele declaraţii ale premierului Ludovic Orban:
Să facem un cadou românilor de Crăciun şi de Anul nou, şi anume bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat. Nu am înţeles de ce alte guverne fără să aibă constrângeri de timp cum am avut noi nu au prezentat bugetul în termenul prevăzut de lege.
Obiectivul nostru a fost ca până la 31 decembrie să adoptăm proiectul bugetului de stat şi proiectul bugetul asigurărilor sociale de stat. Folosim în premieră o modalitate de adoptare a bugetului de stat care nu a mai fost folosită şi anume procedura de angajare a răspunDerii Guvernului. Este o procedură reglementată în Constituţie şi care, spre deosebire de ordonanţa de urgenţă, are foarte multe aspecte care o fac cu adevărat să fie democratică.
Poate am surprins pe mulţi prin utilizarea acestei proceduri de angajare a răspunderii pe legea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat. Fiecare parlamentar a avut dreptul să depună amendamente. Şi am aprobat foarte multe amendamente depuse de parlamentari individuali şi grupuri parlamentare. De ce am ales această procedură? Pentru că altfel nu am fi putut adopta bugetul. La modul în care este finalul de an, cu zilele libere acordate, şi dacă am fi venit în Parlament este puţin probabil să fi reuşit adoptarea proiectului până la finalul anului şi nu se ştie în ce formă ar fi ieşit.
Nu este orice fel de buget. Venim după o perioadă în care au crescut cheltuielile, s-a ajuns la un deficit de 4% din PIB şi România are nevoie să dea un semnal ferm de corectare a dezechilibrelor. Nu accept politica ascunderii unor cheltuieli, aşa cum a fost ascuns gunoiul sub preş. Construim bugetul de stat pe nişte date pe care noi le considerăm reale. Aplicăm legea pensiilor, un plus de 16 miliarde pentru asigurarea resurselor financiare pentru a susţine aplicarea legii pensiilor, şi anume creşterea cu 40% a pensiilor de la 1 septembrie. Aplicăm legea salarizării, prevederea privind creşterea salariilor din învăţământ. Am văzut campanii că scad cheltuielile pentru sănătate. Este fals.
Alocările se fac atât la ministerul Sănătăţii, cât şi la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Sumele cresc şi pentru Educaţie, în raport cu anul trecut. Cresc în bugetul ministerului Educaţiei. Banii pentru Educaţie se găsesc şi în alte locuri decât în bugetul ministerului. Sunt şi finanţări europene destul de generoase pentru educaţie. Ne onorăm angajamentul de aloca 2% din Produsul Intern Brut pentru Apărare. Alocăm mai mulţi bani către cheltuielile sociale. creşte transferul de la bugetul de stat la bugetul de pensii, ca urmare a prevederii privind creşterea de pensii din 2020.
În ceea ce priveşte autorităţile locale, am gândit o modificare a modului de împărţire a impozitului pe venit. Am crescut de la 60 la 63% sumele către localităţi direct în bugetul local, ca o formă de creştere a autonomiei. Am preluat 50% din cheltuielile sociale efectuate în 2019 de la bugetele locale la bugetul de stat. În ceea ce priveşte amendamentele, am aprobat multe amendamente depuse de colegi parlamentari, de grupuri parlamentare şi care vizează îmbunătăţirea bugetului.
De exemplu, am preluat un amendament pentru creşterea sumei alocate de la bugetul de stat pentru întreţinerea drumurilor naţionale. Prevăzusem o sumă mică şi urcă la 361 milioane suma transferată din bugetul de stat către CNAIR pentru asigurarea sumelor de întreţinere a drumurilor. Am aprobat amendamente depuse de ALDE, PMP şi USR pentru finanţarea proiector de infrastructură, de exemplu pentru Autostrada Comarnic-Braşov, pentru Autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni. Pentru proiectele de infrastructură din Moldova am primit amendamente de la ALDE pentru a demara, a finanţa şi a finaliza proiecte.
De exemplu se construieşte Podul peste Dunăre de la Brăila. Dar degeaba îl construieşti dacă nu asiguri conexiunea cu coridoarele pan-europene. Avem amendamente importante pentru domeniul mediului prezentate de USR, pentru operaţionalizarea SUMAL, de urmărire a traseului maselor lemnoase, avem alocări pentru sistemele mobile de măsurare a calităţii aerului.
Urmăriți live ședința din Parlament:
Publicată de Guvernul României pe Luni, 23 decembrie 2019
