”Momentul de cotitură” din mandatul lui Nelu Tătaru la Ministerul Sănătății: 80% din managementul spitalicesc era sub valoarea unui management adevărat

Invitat în studioul „Puterea Știrilor”, deputatul PNL Nelu Tătaru, a rememorat cele mai grele momente din mandatul său la Ministerul Sănătății în Guvernul Orban. El spune că ”explozia” focarului de coronavirus de la Suceava, din primăvara anului trecut, a fost cel mare obstacol, ”în acel moment confruntându-ne cu un dușman nevăzut și necunoscut”.

„Momentul Suceava a fost cel mai greu la Ministerul Sănătății, în condițiile în care personalul medical speriat pregătea demisii, se pregăteau concedii medicale, pensionări și un sistem medical care își dovedea goliciunea în lipsa de echipamente, de medicamente, materiale sanitare și o proastă colaborare între un DSP local, autoritate locală, management spitalicesc și între managementul spitalului și corpul medical din subordine.

Cred că acel moment a fost momentul de cotitură. Gândiți-vă că se discuta în acel moment despre Lombardia României. A fost un moment dificil, un moment greu, din care a învățat toată lumea, inclusiv eu, ca secretar de stat, ulterior devenind ministru, și corpul medical în lupta cu acest dușman nevăzut și necunoscut în acel moment. 

Eu când am ales să plec în teritoriu noi deja făcusem un centru de comandă în Ministerul Sănătății. Primeam informații de la fiecare spital despre stadiul stocurilor, materialelor sanitare și ceva nu se lega între teritoriu și centru. Atunci, secretar de stat fiind, am ales să plec în teritoriu la Suceava”, a precizat fostul ministru al Sănătății.

Nelu Tătaru a explicat cât de greu a fost să vadă că personalul medical nu are echipamentele necesare, că nu este instruit suficient sau că nu ”este destul spațiu în Spitalul Județean Suceava pentru toți bolnavii de coronavirus”.

„Realitatea a fost alta. Să aud un corp medical care îmi spunea că nu are echipamente, că mima îmbrăcatul și dezbrăcatul echipamentului sau făcea un echipament imaginar, un personal medical care îmi spunea că nu știe să se îmbrace în echipament pentru că nu fusese instruit.

Să găsești doar 10% din personalul unui spital foarte mare valid în acel moment, să găsești structuri solide, să pregătești în 24 de ore o unitate de primire urgențe cu personal din Centrul Universitar Iași (90% și le mulțumesc din nou pe această cale), să cauți într-un județ ca Suceava back-up-uri ca unități medicale, să găsești Rădăuți și Fălticeni pentru cazurile ușoare și medii, restul să pregătești în Iași pentru cazurile din Suceava, să găsești o populație care era disperată de frica de a mai merge la Spitalul Județean Suceava și se duceau către Iași, Botoșani și Neamț, transmițând boala, a fost un moment destul de dificil.

A urmat și carantinarea Sucevei. Acela a fostul momentul zero în care noi ca autorități am început să cunoaștem pandemia și am luptat într-adevăr”, a declarat Nelu Tătaru.

Întrebat dacă experiența din Suceava la acel moment s-ar putea repeta și în prezent, fostul ministru susține că „în acest moment discutăm de pe un alt palier și de pe o altă experiență”.

„Cred că în acest moment discutăm de pe un alt palier și de pe o altă experiență. În martie-aprilie, cât a fost starea de urgență, dacă vă amintiți, atunci am avut și coordonarea la Ministerul Sănătății a managementului spitalicesc. Tot ce a însemnat activitate medicală a fost preluată de Ministerul Sănătății și am putut centraliza, am putut merge congruent cu atitudinea noastră și am putut și evalua managerii. Atunci spuneam și rămân la aceeași părere: 80% din managementul spitalicesc era sub valoarea unui management adevărat și atunci vedeam și ce se întâmpla în acele spitale.

Cred că odată cu reevaluarea a tot ce înseamnă management spitalicesc, cu tot ce înseamnă concursuri corecte, cu tot ce înseamnă oameni profesioniști putem să judecăm altfel o unitate spitaliceasă și putem să stăm și la un birou ministerial și să ne uităm că informațiile sunt corecte. Deocamdată îmi păstrez părerea mea că mai avem un pic de treabă”, a conchis Nelu Tătaru.