Monica Anisie a fost pusă în situația de a se apăra în fața Parlamentului în contextul unei moțiuni simple depusă de PSD și Pro România. Lăsând la o parte orice fel de argumente de ordin politic, este evident că scurta perioadă petrecută de Anisie la Educație nu a impresionat, stârnind frustrarea amplă a profesorilor, a părinților și a ONG-urilor din educație.
O vizită surpriză cu recul neașteptat
Inițial, ministrul Educației a încercat să-și consolideze imaginea de politician de acțiune, interesat de propriul său domeniu de activitate. Acesta a fost motivul pentru care actualul ministru a organizat o vizită surpriză la clasa unui profesor. Vizita a produs efecte amestecate. Pe de-o parte, Anisie a reușit să prindă profesorul în plin act de țipat la copii. Pe de altă parte, părinții s-au grăbit să taxeze dur decizia ministrului de a aduce la fața locului mai multe camere de filmat și posturi de televiziune, pentru a-și populariza vizita, mai ales în condițiile în care părinții au simțit că mai multe prevederi GDPR au fost încălcate și că imaginea copiilor lor a fost afectată de vizita surpriză.
Măsuri contrare interesului epidemiologic
La începutul pandemiei Covid, în timp ce părinții solicitau disperați suspendarea activității școlare, presa a raportat, în mai multe rânduri, că ministrul Educației s-a opus măsurii, aceasta lăsând chiar de înțeles că nu ar fi necesară. Probabil că Anisie respecta aici decizia venită pe filiera Orban, care încerca să împingă alegeri anticipate cu orice cost, rezultatele fiind cele deja cunoscute. Anisie a fost obligată de experți să închidă în cele din urmă școlile, însă ce a urmat a fost cel puțin la fel de grav.
Între 900.000 și 250.000 de elevi lăsați pe afară
Mijloacele de predare învățare online n-au fost instituite procedural. Fiecare profesor din fiecare școală s-a bazat pe propria creativitate și pe propriile cunoștințe tehnologice pentru a intra în contact cu elevii. Situația a produs dezechilibre grave pe măsură ce mulți dintre profesori au reclamat, mai mult sau mai puțin public, lipsa unor mijloace metodologice adecvate și acceptate de minister pentru desfășurarea actului de predare.
Mult mai grav a fost, totuși, faptul că cel puțin 250.000 de elevi, după estimările Monicăi Anisie, 900.000 după estimări independente, au fost lăsați în afara procesului de învățare la distanță, aceștia neavând nici mijloacele tehnologice și nici pe cele de infrastructură de internet pentru a intra în contact cu profesorii. Anisie s-a mulțumit să observe problema, fără a lua o măsură clară în acest sens, în afară de a specifica faptul că acest sfert de milion de elevi vor primi fișe de lucru prin intermediul inspectoratelor. Conform experților, impactul a fost înregistrat tocmai de categoriile de elevi defavorizate financiar și cu risc de sărăcie, care ar fi avut nevoie de educație structurată pentru a-și asigura continuitatea școlară. În România, conform Eurostat, în 2019, rata abandonului școlar era de 16.4%, o rată care, potrivit experților, ar fi crescut în condițiile în care elevii au fost abandonați de minister în perioada pandemiei.
Asociațiile elevilor, nemulțumite
Monica Anisie a fost supusă criticilor ample venite din partea ONG-urilor de elevi, care au observat că informațiile referitoare la pregătirea examenelor naționale sunt insuficiente și care au pus constant la îndoială deciziile ministerului. Conform Alert24.ro, care citează Mediafax.ro, ”Asociația Elevilor din Constanța (AEC), Asociația Elevilor din București și Ilfov (AEBI), Asociația Elevilor din Maramureș (AEM), Asociația Vâlceană a Elevilor (AVE) susțin demiterea ministrului Educației, Monicăi Anisie, pentru modul în care a gestionat criza cauzată de pandemia de COVID-19.” Conform inițiatorilor petiției, ”prin inactivitatea Ministerului Educației şi Cercetării, aproximativ 900.000 de elevi au fost privați de dreptul la educație, deoarece autoritățile nu şi-au respectat datoria de a asigura dispozitive conectate la internet elevilor din mediile defavorizate”.
Licitații care au stârnit curiozitatea presei
Nici pe frontul operațiunilor de licitație, Anisie nu a scăpat de critici vehemente. Mass media a observat că Ministerul Educației a publicat pe 19 mai anunțul referitor la o licitație pentru măști de protecție în valoare de 10 milioane de euro. Conform surselor respective, posibilitatea de punerii ofertelor ar fi fost restrânsă la o fereastră de timp de 4 ore, ceea ce a stârnit suspiciuni consistente.
Jigniri neoficiale devenite publice
Tot mediul de presă a raportat că în timpul unei întâlniri la PNL sector 2, Monica Anisie ar fi jignit părinții, considerându-i ”inconștienți și tâmpiți” pentru conduita lor în contextul relaxării epidemiologice. Ministrul a sperat că opiniile sale nu vor deveni publice însă, opozanții interni ai domniei sale au transmis mai departe declarațiile emise într-un cadru de partid.
Efecte politice
Efectele politice ale tuturor acestor decizii nu au întârziat să apară. 96 de deputați au decis depunerea unei moțiuni simple împotriva Ministrului Educației. Liberalii deja ne-au obișnuit să lase astfel de moțiuni simple fără ecou, după precedentul stabilit de Ministrul de Finanțe, împotriva căruia au trecut deja două moțiuni simple, una în timpul guvernului Orban I și cealaltă în timpul guvernului Orban II. Rămâne de văzut dacă actualul premier va permite Monicăi Anisie să lovească în continuare imaginea PNL prin acțiunile sale publice sau private sau dacă ministrul va fi înlocuit ca parte a unei remanieri guvernamentale pe care Orban o neagă, dar pe care surse politice o consideră extrem de probabilă.
