Înainte de pandemie, Bucureștiul era aglomerat și blocat în principal la orele de vârf, dimineața și seara. În ultimele luni însă nu prea mai există doar unele ore de vârf, fiind aglomerație de la 7 dimineața până la 8 seara, iar sâmbata se circulă la fel de greu ca în timpul săptămânii.
Fenomenul este cauzat de creșterea numărului de mașini și a călătoriilor zilnice, iar ca răspuns oamenii și-au decalat programul și merg mai târziu sau mai devreme la muncă, acolo unde programul este flexibil, spun specialiștii în mobilitate și urbaniștii consultați de HotNews.ro.
O altă cauză este faptul că tot mai mulți bucureșteni s-au mutat în comunele din jurul orașului, însă cartierele noi nu oferă creșe, școli, grădinițe, parcuri, posibilități de petrecere a timpului liber, iar oamenii vin în București pentru job și pentru toate celelalte lucruri. Nici transportul public nu îi ajută foarte mult pe navetiști, astfel că sunt dependenți de mașină.
Bogdan Suditu, președintele Comisiei Tehnice de Urbanism de la Primăria Capitalei, spune că orele de vârf au dispărut din cauză că numărul de mașini a crescut, iar oamenii, ca să evite aglomerația, și-au decalat programul acolo unde a fost posibil.
”Nu mai avem ore de vârf fiindcă sunt tot mai multe mașini și activitățile economice s-au diversificat, nu mai avem ore fixe la care începem munca, cu 3 schimburi, cu ore de intrare a majorității angajaților la o anumită oră, matinală, și cu finalizarea programului de 8 ore, la aproximativ aceeași oră, deci faptul că s-au flexibilizat inclusiv activitățile sau diversificat și flexiblizat programele a creat trafic în întreaga zi”, a explicat Bogdan Suditu.
Tudor Măcicășan, expert pe mobilitate și consilier al primarului Nicușor Dan, spune că orele de vârf nu au dispărut chiar de tot, dar aproape s-au unit, fiind mai liber doar un mic interval.
”Orașul nu mai are un caracter pur industrial sau majoritar industrial, a trecut era în care toată lumea intra și ieșea de la fabrică la aceeași oră.
Acum lumea merge la serviciu de la 6 până pe la 10 și începe să iasă de la 3 până pe la 7-8 seara.
Eu aș spune că totuși există oră de vârf, dar sunt două ore de vârf care au ajuns aproape să se întâlnească”, afrirmă Măcicășan.
Studii de trafic din anii ’90 arată că era o aglomerație notabilă în oraș la 6 dimineața, dar acum nu mai avem asta.
”Până la 7 se circulă destul de bine. Unde nu se circulă bine sunt probleme de fluență cauzate de intersecțiile ineficiente.
Ora de vârf a dimineții a ajuns să dureze mai mult și să vină mai târziu. Între timp, în mod similar, ora de vârf de după-masă, începe tot mai devreme, pe măsura orarelor flexibile și să se întinde tot mai târziu. În consecință, inevitabil, corporatiștii cu program flexibil pleacă de la muncă la 6-7. În continuare avem o oră de vârf dimineața și după masă însă durează mai mult. Doar undeva între 9.30 și 13.30 avem un repaos”, a mai explicat Măcicășan.
(…)
Comunele din jurul Bucureștiului sunt de fapt dormitoare ieftine pentru populația Capitalei, spune și Bogdan Suditu.
„Oamenii au fugit din București acolo, s-au refugiat pentru o locuință individuală, pentru o locuință colectivă mai ieftină, dar de fapt ei sunt legați de oraș prin școlile copiilor, locurile de muncă. Acest fapt a contribuit la aglomerarea traficului pentru că acești oameni nu au avut soluții adaptate de transport public.
Autoritățile publice sunt vinovate”, a explicat Suditu.
El consideră că localitățile din jurul Bucureștiului ar trebui să colaboreze și să ofere cetățenilor ce au nevoie în proximitate dacă au dat aprobări pentru acele ansambluri rezidențiale.
”Din nefericire, autoritățile publice au interese diferite față de interesele locuitorilor din acele zone. Au interese să-și valorifice terenurile prin rezidențial, au interesul să aibă mai mulți contribuabili la taxele locale. Din nefericire, nu au și interesul să coopereze și cu celelalte localități în așa fel încât mobilitatea, dezvoltarea să fie coerentă. Avem o lege care va obliga autoritățile publice locale, legea mobilității urbane, să coopereze la nivel metropolitan, dar cum va fi pusă în practică, o să vedem”, a mai spus Suditu.
Întregul articol poate fi citit aici
