România va adera miercuri, în cadrul reuniunii miniștrilor apărării din țările membre ale NATO, la Memorandumul de Înțelegere privind muniția decisivă pentru luptă aeriană, informează Alianța Nord-Atlantică.
Aderarea României la memorandumul privind ABDM va fi semnată de ministrul apărării naționale. O muniție decisivă de luptă aeriană (ABDM) reprezintă orice formă de muniție sau explozibil, dar în principal rachete, rachete și bombe cu efect decisiv în mediul aerian. Proiectul a fost lansat de Danemarca la summitul NATO din Țara Galilor din 2014 prin semnarea scrisorii de intenție de către Republicii Cehe, Danemarca și Grecia, Norvegia, Portugalia și Spania.
Proiectul de mare vizibilitate privind munițiile decisive pentru bătălia aeriană oferă participanților o modalitate rentabilă și flexibilă de a aborda toate aspectele legate de nevoile lor în materie de muniții în domeniul aerian. Domeniul de aplicare al cadrului a fost inițial limitat la munițiile ghidate de precizie aer-sol.
Ca urmare a succesului primului și celui de-al doilea ciclu de achiziții, participanții au decis să extindă treptat domeniul de aplicare al proiectului într-un cadru ABDM cuprinzător în marja reuniunii miniștrilor apărării NATO din februarie 2021.
Proiectul ABDM este acum pe deplin aliniat în ceea ce privește structura și abordare cu proiectele corespunzătoare din domeniul terestru și maritim – proiectul privind munițiile decisive pentru bătălia terestră și proiectul privind munițiile decisive pentru bătălia maritimă.
În prezent, participă 14 națiuni, dintre care 13 aliați și o națiune parteneră. Statele Unite sprijină în mod activ acest efort în cadrul Inițiativei de achiziție a națiunii conducătoare (LNPI) pentru orice muniție de proveniență americană care urmează să fie achiziționată în acest cadru.
Proiectul ABDM urmărește să abordeze o problemă pe care NATO a întâlnit-o pentru prima dată în timpul Operațiunii Unified Protector din Libia, când aliații au întâmpinat dificultăți în ceea ce privește disponibilitatea munițiilor. În timpul acestei operațiuni, a fost dificil pentru aliați să își împărtășească stocurile individuale de muniții, transmite caleaeuropeana.ro.
Multe ABDM-uri sunt denumite “bombe inteligente” datorită capacității lor de a lovi cu precizie o țintă desemnată, bazându-se pe ghidarea externă sau pe propriul sistem de ghidare. De exemplu, într-un context aer-sol, GPS-urile, ghidarea cu laser, radiofrecvența sau alte metode pot fi utilizate pentru a crește precizia. Lansarea corespunzătoare urmează un ciclu de achiziție a țintei, compus în mod obișnuit din cinci etape (detectarea zonei țintă, detectarea țintei propriu-zise, orientarea țintei, recunoașterea țintei și lansarea armei.
