Într-un interviu pentru PSnews.ro, Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României a explicat că, cu cât va dura mai mult pandemia de coronavirus, cu atât economia îşi va reveni mai greu şi, implicit, şi piaţa forței de muncă. „Nu se poate face niciun fel de previziune, în acest moment, asupra impactului pe care această pandemie îl va avea supra economiei românești. O analiză clară se va putea face abia după primul semestru al anului, când se vor face comparații cu aceeași perioadă a anului trecut”, a precizat Mihai Daraban.
Mai mult, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României a susținut că măsurile luate de Guvernul Orban pentru mediul de afaceri românesc „sunt bune, dar nu suficiente”, explicând că politica fiscal-bugetară este cea care trebuie folosită preponderent pentru păstrarea locurilor de muncă și limitarea disponibilizărilor. „Acest lucru se poate face prin ajutoare de stat, subvenții, garanții de stat, deduceri fiscale, amânări de taxe și impozite, susținerea cu resurse publice a şomajului tehnic etc. În prima etapă, reducerile de dobânzi nu funcționează pentru că cererea și oferta ar fi stimulate degeaba pentru că economia este oprită”, spune acesta.
Nu în ultimul rând, președintele CCIR a precizat că, în opinia sa, nu va exista un domeniu economic care să nu fie afectat de această criză, dat fiind faptul ca foarte multe sunt interdependente. „În primă fază, este clar ca turismul și transporturile au de suferit cel mai mult”, a declarat acesta.
Marinela Angheluș: Ne confruntăm cu una dintre cele mai mari crize în lume generată de această dată de pandemia de coronavirus. Cum apreciați măsurile adoptate de Uniunea Europeană pentru sprijinirea comunității de afaceri în acest context?
Mihai Daraban, președintele CCIR: Încă de la începutul pandemiei, Camera de Comerț și Industrie a României s-a aflat în dialog direct cu organizațiile internaționale din care face parte, în mod special cu EUROCHAMBRES, cu scopul de a iniția și propune cele mai bune măsuri care să reducă, pe cât posibil, impactul financiar asupra comunității de afaceri din România și Europa.
La nivelul Uniunii Europene, în ultimele săptămâni, Comisia Europeană împreună cu celelalte instituții europene au înaintat o serie de inițiative care au scopul de a minimiza impactul financiar și social cauzat de pandemie, precum și de a atenua efectele încetinirii economiei globale.
În cadrul unei sesiuni plenare extraordinare, Parlamentul European a adoptat trei propuneri urgente, care vor elibera fonduri pentru statele membre, în vederea gestionării consecințelor economice și sociale generate de pandemia de COVID-19: Inițiativa pentru investiții în răspunsul la coronavirus, extinderea Fondului de Solidaritate al UE și suspendarea temporară a normelor UE privind sloturile orare pe aeroporturile comunitare.
În completarea măsurilor luate de Uniunea Europeană pentru a atenua efectele produse de această pandemie, Comisia a anunțat că Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) ar putea fi mobilizat pentru a sprijini lucrătorii concediați și pe cei care desfășoară activități independente, cu o sumă în valoare de 175 de milioane de euro.
Vor urma și alte decizii în sprijinul mediului de afaceri la nivelul UE, dar vor veni pe măsură ce ne vom confrunta cu diverse probleme care vor mai apărea pe parcurs, ca o consecință a pandemiei și a obligativității de carantină.
Marinela Angheluș: Care vă așteptați să fie efectele Covid-19 pe termen mediu și lung asupra mediului de afaceri din România?
Mihai Daraban, președintele CCIR: Această situație economică fără precedent, la nivel mondial, implică o criză a cererii și a ofertei, care se auto-alimentează reciproc. Cu cât va dura mai mult această pandemie, cu atât economia îşi va reveni mai greu şi, implicit, şi piaţa forței de muncă.
În acest moment doctorii au primul cuvânt, noi putem doar să prevenim un dezastru economic prin măsuri și acțiuni care pot diminua efectele care se vor resimți în economia mondială și care, din nefericire, ne vor afecta pe toți, când va lua sfârșit această pandemie.
Nu se poate face niciun fel de previziune, în acest moment, asupra impactului pe care această pandemie îl va avea supra economiei românești. O analiză clară se va putea face abia după primul semestru al anului, când se vor face comparații cu aceeași perioadă a anului trecut.
Fiind o situație fără precedent, nu avem certitudini, însă știm că vom intra în luptă atunci când medicii își vor încheia munca.
Marinela Angheluș: Cum apreciați măsurile luate până în prezent de Guvernul Orban pentru mediul de afaceri românesc? Care sunt bune și care sunt mai puțin bune?
Mihai Daraban, președintele CCIR: Bune, dar nu suficiente. Politica fiscal-bugetară este cea care trebuie folosită preponderent pentru păstrarea locurilor de muncă și limitarea disponibilizărilor. Acest lucru se poate face prin ajutoare de stat, subvenții, garanții de stat, deduceri fiscale, amânări de taxe și impozite, susținerea cu resurse publice a şomajului tehnic etc. În prima etapă, reducerile de dobânzi nu funcționează pentru că cererea și oferta ar fi stimulate degeaba pentru că economia este oprită. Politica monetară trebuie utilizată, spre exemplu, pentru a asigura fluidizarea plăților din economie, asigurând lichiditățile necesare. În plus, intervențiile băncii centrale trebuie să asigure funcționarea cât de cât normală a piețelor financiare, în special a pieței titlurilor de stat, pentru că statul va avea nevoie ca de aer de resurse cu care să își finanțeze intervențiile în economie.
Marinela Angheluș: În opinia dvs, care vor fi cele mai afectate domenii în România, după criza generată de Covid-19?
Mihai Daraban, președintele CCIR: Nu cred că va exista un domeniu economic care să nu fie afectat de această criză, dat fiind faptul ca foarte multe sunt interdependente. În primă fază, este clar ca turismul și transporturile au de suferit cel mai mult. În funcție de cât va dura această pandemie, ne putem aștepta pe viitor și la o criză alimentară sau energetică. Trebuie precizat că în acest moment ne confruntăm cu o criză sanitară, și aici mă refer la lipsa de echipamente de specialitate, atât de necesare mai ales în această perioadă.
Marinela Angheluș: Cum apreciați OUG privind amânarea ratelor? Ajută ea cu adevărat companiile?
Mihai Daraban, președintele CCIR: OUG privind amânarea ratelor cu până la 9 luni s-a dat după consultarea cu mediul bancar, băncile nu vor pierde bani din această amânare. Comparativ cu anul 2008, băncile din România sunt mai bine capitalizate, nu văd riscuri majore din partea creditării persoanelor fizice. Riscurile ar putea apărea însă din partea sectorului privat.
Marinela Angheluș: În opinia dvs, ce măsuri imediate ar trebui sa ia Guvernul în economie pentru ca declinul să nu fie imposibil de oprit?
Mihai Daraban, președintele CCIR: Utilizarea de urgență a fondurilor europene – la propunerea CE a fost adoptat „Cadrul de reglementare temporar” ce va funcţiona până la data de 31.12.2020 şi care este destinat a asigura lichidităţi necesare relansării producţiei şi investiţiilor. Guvernul va trebui să salveze întreprinderile de la faliment, prin acordarea de sprijin financiar și subvenții. Pentru a sprijini relansarea economică sunt reglementate 5 tipuri de ajutor de stat şi anume:
- Subvenții directe, avantaje fiscale selective și plăți în avans: statele membre vor putea să înființeze scheme de ajutor de până la 800.000 de euro unei companii pentru a răspunde nevoilor sale urgente de lichiditate (pentru IMM);
- Garanții de stat pentru împrumuturile companiilor, aplicabil în principal companiilor mari cu capital privat sau de stat şi nu este limitat ca valoare;
- Împrumuturi publice subvenționate către companii – IMM şi companiilor mari, indiferent de forma de proprietate;
- Garanții pentru băncile care orientează ajutorul de stat către economia reală – acest ajutor este considerat drept ajutor direct pentru clienții băncilor, nu pentru băncile în sine;
- Asigurare de credit la export pe termen scurt: este introdusă o flexibilitate suplimentară în ceea ce privește modalitatea de a demonstra că anumite țări nu au riscuri comerciale, permițând astfel credit de export pe termen scurt furnizat de către stat, acolo unde este nevoie – se aplică IMM şi marilor companii indiferent de forma de proprietate.
De asemenea, un lucru pe care Guvernul trebuie să îl facă este să își plătească datoriile la timp – restanțele la rambursări de TVA, la facturi, plăți de concedii medicale etc. Probabil că se va accentua blocajul financiar din economie și vor crește puternic arieratele, și în acest context este foarte important ca măcar statul să își respecte obligațiile pe care le are și să nu fie un factor de blocaj suplimentar.
Marinela Angheluș: Exista dialog între Guvern și CCIR? Sunteți consultaţi de Guvernul Orban în privința măsurilor care se impun în această perioadă?
Mihai Daraban, președintele CCIR: CCIR a avansat 37 de propuneri și măsuri. În contextul participării și a concluziilor rezultate urmare primei întâlniri a Grupului de lucru GLI-ECOROM, care a avut loc în data de 11 martie, la sediul Guvernului, Camera de Comerţ şi Industrie a României împreună cu membrii acesteia – camerele de comerț și industrie județene au realizat o consultare susținută a mediului de afaceri la nivel național, iar propunerile de măsuri imediate vizând politicile economice, fiscale și monetare necesare pentru diminuarea potenţialelor efecte economice negative ale pandemiei generate de COVID-19 asupra agenţilor economici din România au fost trimise Prim-ministrului.
Marinela Angheluș: Poate industria romaneasca sa facă fata solicitărilor de echipamente medicale de protecţie?
Mihai Daraban, președintele CCIR: Da, am convingerea că industria românească ar putea face față solicitărilor de echipamente medicale de protecţie, în măsura în care se reinventează. După cum am văzut deja, sunt companii care s-au reprofilat și au început să producă măști și echipamente medicale, un exemplu care poate fi urmat și de alți antreprenori care în felul acesta nu numai că vor produce necesarul pentru ca doctorii să-și ducă misiunea la îndeplinire dar, dar în același timp își vor putea ține afacerea pe picioare și angajații plătiți.
