După eșecul negocierilor de săptămâna trecută, liderii coaliției de guvernare s-au reîntâlnit marți seara la Vila Lac 1, unde au discutat despre bugetul pe 2021, precum și despre împărțirea funcțiilor de prefect și subprefect. Surse politice prezente la ședință au dezvăluit pentru PS News că partidele nu reușesc nici acum să se înțeleagă în privința celor mai bogate județe din țară.
Mai exact, atât PNL cât și UDMR își doresc prefectura Bihor, în vreme ce USRPLUS și liberalii își dispută județe ca Iași, Cluj, București și Constanța.
„Sunt județe pe care ba le vrem noi și UDMR, ba le vor cei de la USR și noi. De exemplu, Cluj, Constanța, Bihor, București sau Iași. Nu cred că vom ajunge la o înțelegere prea curând, însă e posibil totuși să le repartizăm prin tragere. Adică PNL alege primul un județ important, apoi USR PLUS, apoi UDMR”, au declarat surse liberale pentru PS News.
Amintim că Ludovic Orban a anunțat marți că PNL va avea 23 de prefecţi, USR PLUS – 14 prefecţi iar UDMR – 5 prefecţi. În ceea ce privește negocierile din interiorul partidului referitoare la funcțiile de secretari de stat și șefi de agenții guvernamentale, Orban a spus că propunerile filialelor sunt analizate de către o comisie internă.
„PNL va avea 23 de prefecţi şi 47 de subprefecţi, USR-PLUS va avea 14 prefecţi şi 28 de subprefecţi, iar UDMR va avea 5 prefecţi şi 10 subprefecţi. Nu e blocaj. Trebuie adoptat statutul prefectului. Ştiţi foarte bine decizia la nivelul coaliţiei ca prefectul să fie cu adevărat reprezentant al Guvernului, adică statutul prefectului să fie de funcţie de demnitate publică. Am început discuţiile. Într-o săptămână, două cred că vom finaliza şi negocierile legate de prefecţi şi subprefecţi, astfel încât să fie aşezarea la guvernare finalizată.
Organizaţiile au trimis candidaţii pe diferitele poziţii. Există o comisie de evaluare a candidaturilor, (…) iar imediat ce finalizăm evaluarea candidaturilor, probabil în cursul acestei săptămâni, vom convoca Biroul Politic Naţional”, a explicat liderul PNL.
Care sunt atribuțiile prefectului
Conform art.252 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, în calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul îndeplinește următoarele categorii de atribuții:
a) atribuţii privind asigurarea implementării la nivel local a politicilor guvernamentale şi respectării ordinii publice;
b) atribuţii în exercitarea rolului constituţional de conducere a serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale;
c) atribuţii privind verificarea legalităţii actelor administrative ale autorităţiloradministraţiei publice locale şi atacarea actelor administrative pe care le consideră ilegale;
d) atribuţii de îndrumare, la cererea autorităţilor administraţiei publice locale, privind aplicarea normelor legale din sfera de competenţă;
e) atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă.
Totodată, Prefectul îndeplineşteşiatribuţiile prevăzute la art.258 din Cod şi de alte legi organice:
– sprijină, la cerere, în limita competenţei, autorităţile administraţiei publice locale pentru evidenţierea priorităţilor de dezvoltare economică teritorială;
– susţine, la cerere, acţiunile desfăşurate de către serviciile publice deconcentrate, respectiv autorităţile administraţiei publice locale în domeniul afacerilor europene;
– hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu instituţii similare din ţarăşi din străinătate, în vederea creşterii gradului de profesionalizare a instituţiei prefectului;
– îndeplineşte atribuţiile stabilite prin legi speciale în domeniul organizării şi desfăşurării alegerilor locale, parlamentare, prezidenţiale, alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European, precum şi a referendumurilor naţionale ori locale;
– asigură desfășurarea în bune condiții a activității serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple, respectiv regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, precum și a activității de eliberare a apostilei pentru actele oficiale administrative.
Prefecții și subprefecții vor putea fi membri de partid
Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri modificarea OUG 57/2019 privind Codul administrativ referitor la statutul prefectului şi subprefectului, aceste funcţii urmând să fie unele de demnitate publică, iar cei care le dețin vor putea fi membri de partid.
”În şedinţa de guvern de astăzi a fost aprobată ordonanţa de urgenţă prin care prefecţii devin demnitari. (…) Este un proiect care a fost asumat de către coaliţia de guvernare prin programul de guvernare, iar astăzi am aprobat această ordonanţă de urgenţă (…) Nu este politizare a funcției, este o reașezare a acestei funcții. E un obiectiv asumat în programul de guvernare”, a precizat premierul Florin Cîțu la finalul ședinței de guvern.
„Actul normativ va clarifica statutul prefectului şi subprefectului ca fiind funcţii de demnitate publică atât corelativ cu poziţiile exprimate la nivel politic de Parlamentul României şi cu Strategia privind funcţia publică 2016-2020, cât şi corelativ cu necesitatea de clarificare a statului prefectului şi subprefectului identificată prin Programul de guvernare. Prefecţii şi subprefecţii îşi vor păstra calitatea de înalt funcţionar public pentru o perioadă de maxim 30 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ. Prin aplicarea noii reglementări, ocuparea unor funcţii de demnitate publică de către prefect şi subprefect, situaţie în care aceştia pot fi membri ai unor partide politice, este în concordanţă cu rolul prefectului de reprezentant al Guvernului pe plan local, Guvernul fiind o autoritate publică care are structură politică”, se precizează în nota de fundamentare a actului normativ.
Potrivit modificărilor, se va înfiinţa şi funcţia de secretar de general al instituţiei prefectului, realizându-se „o unitate de abordare” cu modul de organizare şi de conducere a ministerelor, la nivelul cărora există funcţii de secretar general, înalţi funcţionari publici, subordonaţi unor funcţii de demnitate publică şi care au ca principală atribuţie asigurarea legăturii operative dintre ministru şi conducătorii compartimentelor din minister.
„Înfiinţarea acestei funcţii reprezintă o garanţie suplimentară privind îndeplinirea imparţială a atribuţiilor prefectului, inclusiv în contextul în care acesta este demnitar. Acesta sprijină activitatea prefectului în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 255 din Codul administrativ (controlul de legalitate) şi coordonează structura de specialitate prin care se realizează aceste atribuţii”, se explică în nota de fundamentare.
