Ajunsă într-un punct de cotitură, relația de parteneriat dintre Europa și Statele Unite tinde să redefinească modul în care ele două părți vor continua să conlucreze în materie de comerț și securitate.
Din acest punct de vedere, cancelarul german Angela Merkel a transmis o recomandare partenerilor europeni, cerându-le să își ia soarta în propriile mâini pentru a consolida proiectul comunitar de pe continent.
Pe de altă parte, europarlamentarul român Victor Negrescu este de părere că Europa poate evolua și separat de SUA, dar crede că cele două entități ar avea șanse mai mari de reușită în atingerea scopurilor printr-o colaborare mai strânsă.
„UE este în stare să se descurce singură, dar cred că putem fi mai puternici alături de Statele Unite”, explică Negrescu, inițiatorul parteneriatului tranatlantic între parlamentarii sub 40 de ani.
Momentul este unul favorabil pentru România, dacă liderii politici din țară ar percepe oportunitatea de a juca rolul de punte de legătură între Washington și Bruxelles, speculând în același timp interesul ambelor părți pentru poziția strategică a țării noastre în bazinul Mării Negre, mai spune europarlamentarul român într-o analiză pentru PSNews.ro a rolului pe care România l-ar putea îndeplini între cele două tabere care se prefigurează în spațiul euroatlantic..
Angajamente americane, obligații europene
Instalarea la Casa Albă a administrației Trump a venit cu noi provocări pentru mulți dintre partenerii europeni, acestora amintindu-li-se de către noul președinte american că, la rândul lor au o serie de obligații în parteneriatul cu SUA.
„Se caută o nouă abordare în a stabili o comunicare mai bună între partea americană și partea europeană. Principala problemă care se pune în prezet este în ce măsură Statele Unite vor continua să își mențină angajamentele asumate anterior, mai ales de președintele Obama. Mă refer aici la partea de schimbări climatice, la securitatea UE, la combaterea terorismului și la cea de ajutor umanitar internațional.
În primele luni de mandat, noul președinte a căutat noi abordări. În ciuda acestei noi poziții adoptate de președintele Trump, există relații consolidate între partenerii europeni și cei americani: pe relații economice ( UE fiind cel mai mare investitor străin în SUA, un amănunt care nu poate fi ignorat așa ușor), în zona parlamentară și pe partea de cooperare militară.
Desigur, și Uniunea începe să miște, mă refer în special la proiectul unei forțe armate comune europene, un proiect care se află în stadiul incipient.
Perspectiva oferită de decidenții americani este foarte interesantă. Când există semne de întrebare la politica actualului președinte, de fiecare dată ei caută să ne asigure că angajamentele americane vor fi susținute. Democrații ne transmit mesajul că vor face presiuni în acest sens. Partea republicană ne transmite mesajul că în continuare ei vor avea în vedere Europa și, în special, Europa de Est.
Aici aș vrea să spun cu tristețe că în timpul guvernărilor democrate, atenția Washingtonului a fost îndreptată mai degrabă spre Europa de Vest și spre alte zone geografice, cum ar fi Asia.
În schimb, avem un beneficiu dat de actuala strategipolitică republicană, și cu avantajul dat de intervențiile unor congresmeni care au o viziune clară pentru Europa de Est, drept dovadă fiind fondurile alocate suplimentar pentru sporirea prezenței militare americane în zonă”, crede Victor Negrescu.
Poziție ingrată
Prinsă între menținerea parteneriatului strategic cu Washigtonul și obligațiile revenite din statutul de stat mebru UE, România ar putea părea în acest moment pusă în ingrata poziție de a alege între o tabără sau alta.
Dar, aparentul dezavantaj ar putea fi un atu, dacă actuala administrație de la București ar reuși să definească mai clar obiectivele strategice pe care le vrea atinse în viitoarul apropiat, crede europarlamentarul PSD.
„Nu cred că România va fi pusă în pericol, în contextul acesta. Dacă va fi pusă să aleagă un punct de vedere, să susțină un demers al unei părți sau alteia, ar fi bine ca România sa se poziționeze ca o punte de legătură între cele două.
România a considerat tot timpul zona Mării Negre un subiect important. Din păcate, de anul trecut, nu se mai vede acest interes deosebit sau, mai bine zis, nu mai avem o viziune atât de clară asupra obiectivelor noastre în bazinul Mării Negre.
Trebuie să stabilim clar dacă ne dorim realizarea unei legături energetice cu rezervele din zona Cuacazului, dacă ne dorim să punem zona Mării Negre sub protecția NATO, să realizăm un parteneriat strategic cu Turcia… Sunt probleme în a defini exact care este rolul nostru în această parte a Europei.
Avem șansa de a avea o stabilitate politică, o strategie de Apărare consolidată și un buget al Armatei de 2%, care demonstrează că putem să protejăm frontiera de est a Europei printr-un set de măsuri adecvate.
Ar trebui să mai stabilim o strategie pentru zona Mării Negre pentru a-i aduce pe ceilalți doi parteneri alături de noi, în demersurile noastre”, a mai precizat Negrescu pentru PSNews.ro.
