Într-un comunicat de presă remis PS News, premierul Nicolae Ciucă a anunțat luni că ”stabilitatea echipei de miniștri oferă garanția ca vom acționa in continuare responsabil pentru atingerea obiectivelor cetățenilor noștri”. Ciucă susține în comunicat că ”respectarea criteriilor de integritate și de transparență” sunt valori esențiale pentru guvernul său, în condițiile în care premierul a anunțat rezultatele evaluării într-un comunicat și nu într-o conferință de presă. De asemenea, Ciucă este criticat pentru că a atacat în instanță pe motive de procedură evaluarea lucrării sale de doctorat, acuzată de plagiat.
Redăm, integral, mesajul premierului:
„Stabilitate, siguranță și dezvoltare – șapte luni de guvernare
Am preluat responsabilitatea guvernării în urmă cu șapte luni, într-un moment în care economia era afectată de doi ani de pandemie, iar românii aveau nevoie de măsuri ferme care să le aducă siguranță.
Am trecut împreună peste criza sanitară, am stabilizat criza energetică, iar acum gestionăm și avem sub control efectele pe care România, asemenea multor state, le resimt ca urmare a războiului din Ucraina.
Am acționat coordonat la nivelul Guvernului și Coaliției de Guvernare, în strânsă colaborare cu președintele României.
Programul de Guvernare cu care am pornit la acest drum are ca principii de bază transparenţa, rezilienţa, stabilitatea, echitatea şi eficienţa, prin aplicarea cărora punem în centrul preocupărilor noastre cetățeanul.
”Sprijin pentru România, programul în valoare de 17,3 miliarde de lei, completează măsurile de protejare a cetățenilor și economiei de efectele crizelor multiple. Totodată, utilizarea cât mai eficientă a fondurilor europene și naționale, apărarea intereselor românilor și României la nivelul Uniunii Europene, NATO și în relația cu partenerii noștri strategici, respectarea principiilor de integritate și moralitate au fost și continuă să fundamenteze acțiunile Guvernului.
România este astăzi o țară sigură și stabilă social, economic și politic, pregătită sa depășească cu bine efectele crizelor cu care ne confruntăm și să se angajeze pe drumul reformelor, modernizării și dezvoltării.
În cele șapte luni, am asigurat cetățenilor noștri și economiei naționale garanții de securitate, în pofida riscurilor pe care le implica războiul de la graniță. Niciodată România nu a fost mai apărată decât este acum ca stat membru NATO și UE. Acest statut al țării noastre, noul Concept Strategic al NATO adoptat recent la Madrid și armata naționala in continua modernizare oferă mai departe securitate românilor, dar si refugiaților ucraineni care aleg sa rămână în România.
Împreună cu societatea civilă, cu autoritățile locale, sprijiniți de comunitatea europeană si instituțiile internaționale, am reușit să oferim adăpost și sprijin pentru mai mult de 1,4 milioane de ucraineni care au fugit din calea războiului si s-au adăpostit temporar sau au tranzitat România. Spiritul de solidaritate al poporului nostru și colaborarea exemplară intre cetățeni si autorități in toata această perioadă au reprezentat un test de maturitate. România a acționat ca un membru de facto al Schengen și continuă sa o facă, oferind siguranță nu doar românilor, ci și cetățenilor europeni.
În plan social, prin măsuri coerente și atent țintite, am venit cu o plasă de siguranță care să-i protejeze pe cetățeni. Creșterea prețurilor la produse de bază, carburanți și energie ar fi fost și mai acut resimțită în lipsa intervenției Guvernului. Am introdus măsuri de compensare și stabilizare a prețului la energie electrică și gaze naturale. Împreună cu mediul privat ne-am asumat reducerea/stabilizarea prețului la benzină și motorină si eliminarea acțiunilor speculative din piața carburanților.
Am încurajat mediul privat să mențină locurile de muncă și să creeze altele noi pentru a înlătura riscul șomajului. Am crescut salariul minim pe economie și am acordat facilități antreprenorilor să facă încă o majorare, oferind facilitatea suspendării impozitului și contribuțiilor.
Din primele zile de mandat am crescut pensiile și drepturile sociale, iar în această lună cei mai mulți dintre pensionari vor primi un sprijin financiar de 700 de lei care sa-i ajute in aceasta perioada marcata de creșterea prețurilor.
Românii care au nevoie de protecția statului primesc deja vouchere sociale pentru achiziționarea de alimente si produse de bază.
De asemenea, am majorat valoarea tichetelor de masă, a normei de hrană pentru pacienții din spital, iar pentru copiii și tinerii aflați sub protecția autorităților vom aloca fonduri mai mari pentru îngrijirea lor.
Studenții și elevii vor fi încurajați și susținuți, prin măsuri guvernamentale, să-și continue studiile. Recent am aprobat programe in acest scop.
Solidaritatea este esențială în vremuri dificile și, așa cum am făcut pana acum, vom avea grija ca niciun cetățean român sa nu fie lăsat în urmă.
Am creat un cerc de siguranță pentru a proteja investițiile și economia românească, sursă și resursă pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor și pentru drumul spre modernizare pe care împreună îl vom urma.
Suntem Guvernul care a alocat cel mai mare buget de investiții din ultimii 32 de ani, a crescut absorbția fondurilor europene cu 7% și pregătește mobilizarea a peste 90 de miliarde de euro fonduri europene.
Am finalizat în urmă cu câteva zile toate documentele necesare care vor permite României să beneficieze în următorii ani de cele peste 44 de miliarde de euro fonduri europene, prin Politica de Coeziune. Înseamnă finanțări generoase pentru transport si infrastructură, investiții in comunitățile locale care sa îmbunătățească viața oamenilor si, pentru prima dată, un program operațional dedicat îmbunătățirii sistemului de sănătate.
Operaționalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență este urmată de accesarea celor aproximativ 30 de miliarde de euro. Am semnat deja proiecte, cel mai important fiind pentru începerea Autostrăzii Moldova, așteptată de români zeci de ani. Transmiterea primei cereri de plată in valoare de 3 miliarde de euro, îndeplinirea țintelor si jaloanelor asumate pentru trimestrul 2 și pregătirea celei de a doua cereri de plata pentru a fi transmisa in luna octombrie oferă perspective certe că vom reuși să atragem în acest an 10 miliarde de euro prin acest mecanism de finanțare.
Atragerea finanțărilor din PNRR, de care tara noastră are nevoie, este dublată de realizarea reformelor. Guvernul și coaliția de guvernare urmăresc cu asiduitate și responsabilitate implementarea reformelor, parte a Programului de Guvernare si a procesului de modernizare.
Investițiile românești și străine beneficiază de predictibilitate, stabilitate, de facilități și scheme de sprijin, cele mai multe incluse în Programul ”Sprijin pentru România”. Încurajăm investițiile cu impact major în economie, in valoare de peste 1 miliard de lei, sprijinim transportatorii și distribuitorii din domeniul rutier, afectați de criză. Facilitam accesul la finanțare firmelor care doresc sa-si extindă activitatea, precum si start-upurilor, prin programe de acordarea a garanțiile al căror plafon, in acest an, este de 7,5 miliarde de lei.
Prin prisma susținerii investițiilor, am alocat 1 miliard de euro pentru proiectele finanțate din resurse naționale astfel încât acestea să nu fie blocate de creșterea prețurilor la materiale de construcții sau forța de muncă. Înseamnă, în același timp, menținerea locurilor de muncă și a capacității întregului sector al construcțiilor pentru a implementa viitoarele proiecte de investiții.
Protejarea locurilor de muncă în companiile a căror activitate este afectată de agresiunea militară rusă din Ucraina ne-a preocupat din primele zile ale războiului. Am stabilit continuarea a două măsuri de sprijin aplicate și în timpul pandemiei COVID-19: plata șomajului tehnic și programul Kurzarbeit, pentru că vrem ca fiecare român sa-si păstreze locul de muncă.
Am repus agricultura și industria alimentara între prioritățile Guvernului. Am sprijinit fermierii, maximizând potențialul agriculturii prin măsuri care urmăresc lanțul de producție până la procesare și comercializare. Printr-un mix de măsuri ce susține fermierii si încurajează prelucrarea in țară a producției agricole garantăm românilor securitatea alimentară și viitor agriculturii românești.
Faptul că România a înregistrat cea mai mare creștere economică între statele membre ale Uniunii Europene in primul trimestru al acestui an, iar investițiile străine directe au crescut cu 34% în primele patru luni ale acestui an comparativ cu anul trecut validează încrederea investitorilor în economia națională și confirmă măsurile luate de Guvern.
Este nevoie sa consolidam ceea ce am reușit până acum, iar stabilitatea socială, economică și politică sunt fundamentale pentru continuarea obiectivelor noastre.
Investițiile vor fi impulsionate in continuare de către fondurile europene pe care le avem la dispoziție, precum și de parteneriatul onest cu mediul de afaceri. În momente de criza este nevoie mai mult ca oricând să fim solidari și uniți, să ne ascultăm, sa ne înțelegem, să ne ajutam.
Ca Prim-ministru și președinte al Partidului Național Liberal, voi susține cu fermitate toate măsurile de dezvoltare a antreprenorilor locali și a capitalului românesc, dar si menținerea României ca o destinație atractivă pentru investitorii străini.
Păstrarea cotei unice de impozitare, a schemelor de ajutor de stat și accesul la finanțare asigură mediul necesar dezvoltării investițiilor.
Continuăm să îmbunătățim colectarea la bugetul de stat prin digitalizare si o administrație mai eficientă.
Un obiectiv importante asumat de Guvern este obținerea independenței energetice a României și transformarea țării într-un factor de securitate energetică în regiune.
Noua Lege offshore și investițiile în energie fac posibilă exploatarea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră și a celor de mare adâncime din județul Buzău. Prin exploatarea resurselor din platoul continental al Mării Negre care aparține României, vom ajunge să asigurăm 90% din necesarul de consum. Reprezintă un salt remarcabil și dovedește capacitatea României de a găsi noi resurse și soluții într-o perioadă în care furnizarea de gaze naturale la nivel mondial este amenințată de războiul din Ucraina.
Crizele actuale au arătat ca trebuie să producem mai mult în Romania. Să reintegram industrii, sa fim orientate către viitor. Să acceleram digitalizarea, iar aprobarea de către Guvern a Cloud-ului Guvernamental este un pas decisiv in aceasta directie. Sa dezvoltăm infrastructura. Să facem o tranziție energetică inteligentă care să-i protejeze pe consumatori.
Să considerăm educația și inovarea priorități naționale și să le finanțăm ca atare. Sa modernizam, consolidam si dezvoltam sistemul de sănătate.
Resursele naționale și europene pe care le avem la dispoziție – peste 90 de miliarde de euro în anii următori – vor finanța proiecte vitale de infrastructură de transport, de sănătate, investiții în energie, proiecte de dezvoltare locală și tranziția la energia verde.
Volumul mare de finanțare pentru următorii ani va accelera ritmul de modernizare al României si drumul nostru alături de state puternice si dezvoltate. Primirea foii de parcurs pentru aderarea la OCDE reprezintă o oportunitate de implementare a celor mai bune practici și standarde ale acestui for interguvernamental, cu toate avantajele economice și politice care decurg din statutul membru. Facem eforturi intense pentru accelerarea procedurilor de aderare la OCDE, pentru a fi alături de state cu democrații consolidate, care dețin peste 70% din producția și comerțul globale și 90% din nivelul mondial al investițiilor străine directe.
În cele șapte luni de mandat, in contextul dificil binecunoscut, am reușit să progresăm social, economic și să consolidăm statutul nostru în plan internațional, pentru că am avut capacitatea de a acționa coerent și coordonat ca echipa guvernamentală angajată să protejeze interesele cetățenilor români și ale României.
Am avut stabilitatea politică si susținerea Coaliției de Guvernare, a Parlamentului si a președintelui României, care au făcut posibil să asigurăm românilor siguranță, protecție, iar țării, angajarea pe drumul dezvoltării.
Evaluarea de etapă a membrilor Cabinetului am făcut-o pe baza a zece criterii obiective raportate la așteptările cetățeanului și societății românești.
Stadiul îndeplinirii Programului de Guvernare, angajamentul în baza căruia am preluat responsabilitatea guvernării, și al Programului Sprijin pentru România, a fost corelat eforturilor de a asigura finanțarea măsurilor luate din surse interne și externe. Iar în acest sens am monitorizat cu atenție și m-am bucurat să constat ca fiecare membru al Cabinetului a abordat cu multă seriozitate angajamentul de îndeplinire a țintelor, jaloanelor și reformelor din PNRR, ceea ce ne oferă șansa accesării acestui mecanism de finanțare european. Aceeași importanță am acordat-o atragerii celorlalte fonduri europene puse la dispoziția României prin Cadrul financiar multianual 2014-2020 și pregătirii proiectelor pentru finanțarea din actualul exercițiu financiar. Modul în care resursele naționale și europene au fost utilizate în beneficiul oamenilor și dezvoltării comunităților este un alt criteriu care a stat la baza evaluării echipei guvernamentale.
Războiul ilegal și ilegitim din Ucraina a dovedit încă o dată puterea solidarității și unității statelor europene și membre NATO. Consolidarea statului României de stat european și euro-atlantic, puternic atașat valorilor democratice și respectării drepturilor și libertăților fundamentale, a rămas în toată această perioadă o linie de efort căreia i-am adăugat obiectivul de a pregăti procesul de aderare la OCDE.
La fel de importante au fost si rămân pentru fiecare membru al echipei guvernamentale respectarea criteriilor de integritate și de transparență, valori fără de care nicio politică guvernamentală nu ar avea credibilitate.
Avem datoria morală si responsabilitatea de a veni in fața cetățenilor și a le prezenta onest ce am făcut până acum și ce ne-am propus in continuare. Am făcut-o si o voi face de fiecare dată.
Susținerea românilor este fundamentul pe care putem construi mai departe, iar stabilitatea echipei de miniștri oferă garanția ca vom acționa in continuare responsabil pentru atingerea obiectivelor cetățenilor noștri si pentru continuarea procesului de modernizare a României.
Vă mulțumesc.
Prim-ministrul României,
Nicolae-Ionel Ciucă”.
Premierul nu a menționat nici o posibilă remaniere.
Cine sunt cei mai vizibili miniștri din Guvernul Ciucă
Premierul Nicolae Ciucă ocupă primul loc ca vizibilitate şi în luna mai. Pe locul al doilea se situează ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu, urmat de ministrul Energiei Virgil Popescu, ambii având un avans spectaculos comparativ cu luna precedentă, În schimb, ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila, care a ocupat poziţia a doua în top, coboară pe locul 11, conform Barometrului vizibilităţii miniştrilor, o analiză realizată de News.ro şi de Agenţia de monitorizare Klarmedia, pe baza monitorizării presei scrise şi online.
Prim-ministrul Nicolae Ciucă are 15.088 de menţiuni în presa scrisă şi online, în contextul discuţiilor din coaliţie privind moficiările fiscale, al anunţurilor referitoare la limitarea angajărilor la stat, dar şi al declaraţiilor făcute la aniversarea PNL.
Pe poziţia a doua în top, cu peste 4.000 de menţiuni, este ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu, care urcă spectaculos în topul lunii mai, comparativ cu luna precedentă, când s-a situat pe locul 13, pe fondul declaraţiilor referitoare la noi măsuri în educaţie, privind organizarea examenelor de evaluare naţională şi de bacalaureat, privind semnificaţia şi importanţa notelor, cărora consideră că li se acordă o prea mare importanţă, despre calitatea actului de educaţie.
Tot cu peste 4.000 de menţiuni, ministrul Energiei Virgil Popescu urcă de pe locul 8 în aprilie, pe poziţia a treia în luna mai, vizibilitatea fiindu-i dată de declaraţiile referitoare la renunţarea la importurile de petrol şi la livrările de gaze din Rusia, dar şi de dezbaterile şi disputa cu AUR pe tema legii offshore.
Pe locul al patrulea, cu 3.655 de menţiuni în presa scrisă şi online, se află ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, care îşi menţine locul din luna aprilie datorită declaraţiilor pe tema licitaţiilor pentru autostrada Buzău-Focşani, a necesităţii unui nou terminal la Aeroportul ”Henri Coandă”, dar şi despre perspectiva construirii unui aeroport la Galaţi şi deschiderea podului de la Brăila, compania Tarom, autostrada Ploieşti – Braşov, litigiile dintre firme şi CNAIR, dar şi pe teme politice.
Următorul în top este ministrul Apărării Vasile Dîncu, care îşi păstrează şi el poziţia de luna precedentă, vârfuri de vizibilitate fiind înregistrate odată cu declaraţiile referitoare la situaţia din industria de apărare şi a celor făcute la semnarea memorandumului între Romarm, Electromecanica şi Raytheon Missiles & Defense pentru fabricarea de rachete interceptoare SkyCeptor în România. De asemenea, afirmaţii referitoare la războiul din Ucraina, planurile pentru Institutul Cantacuzino şi angajările din Armată sunt alte subiecte care l-au adus pe ministru în atenţia publică.
Locul 6 revine ministrului de Externe Bogdan Aurescu, după locul al treilea în aprilie, prezenţa semnificativă în presa scrisă şi online fiind dată de anunţul referitor la reluarea activităţii Ambasadei României la Kiev, dar şi de participarea la reuniunea miniştrilor de Externe ai NATO, unde a arătat că România este gata să sprijine un proces rapid de aderare a Finlandei şi Suediei la NATO, afimând totodată şi că noul Concept Strategic al alianţei trebuie să fie centrat pe apărarea colectivă şi să reflecte faptul că Rusia va rămâne principala ameninţare la adresa Alianţei.
Ministrul Proiectelor Europene Marcel Boloş urcă pe locul 7, după ce s-a aflat în a doua jumătate a clasamentului, schimbare datorată prezenţei în presa scrisă şi online cu ocazia numirii sale în funcţie, dar şi a declaraţiilor vizând tichetele sociale, ajustarea preţului la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, ca urmare a creşterii preţului materialelor de construcţii, legea pensiilor, renegocierea PNRR şi reorganizarea ministerului pe care îl conduce.
Ministrul de Interne Lucian Bode coboară de pe locul 6 pe locul 8, cu cele mai multe menţiuni în contextul declaraţiilor făcute cu ocazia scandalului microfonului găsit în biroul şefului DSU Raed Arafat, a cazului românului din Marea Britanie suspectat de implicare în atacuri informatice asupra unor site-uri din România revendicate de gruparea pro-rusă Killnet, dar şi pe fondul mai multor declaraţii politice, inclusiv cu ocazia aniversării a 147 de ani de către PNL.
Deşi are aproximativ acelaşi număr de menţiuni ca şi în luna aprilie, ministrul Muncii, Marius Budăi, coboară de pe locul 5 pe locul 9. Cele mai multe menţiuni referitoare la ministrul Muncii au fost legate de rediscutarea procentului din PNRR pentru pensii.
Ministrul Mediului, Tanczos Barna, coboară o poziţie, ajungând pe locul 10, cele mai multe menţiuni având legătură cu programul Rabla pentru electrocasnice, dar şi cu scandalul legat de prezenţa sa la Campionatul Mondial de Hochei de la Ljubljana, unde a fost intonat imnul secuiesc.
Ministrul PSD al Sănătăţii Alexandru Rafila coboară de pe locul al doilea în aprilie, pe locul 11 în luna mai, iar locul 12, cu 2.039 de menţiuni în presa scrisă şi online, revine ministrului Agriculturii Adrian Chesnoiu.
Pe următoarele poziţii, având între 1.552 şi 1.083 de menţiuni, se află ministrul Familiei Gabriela Firea, ministrul Dezvoltării Attila Cseke, vicepremierul Kelemen Hunor, ministrul Finanţelor Adrian Câciu, ministrul Economiei – Florin Spătaru şi ministrul Sportului Eduard Novak.
Pe ultimele locuri, cu sub 1.000 de menţiuni, sunt, în ordine, ministrul Culturii – Lucian Romaşcanu, ministrul Digitalizării – Sebastian Burduja, ministrul Justiţiei – Cătălin Predoiu, şi ministrul Turismului – Daniel Cadariu.
