Europarlamentarul Norica Nicolai, din grupul liberalilor şi democraţilor europeni (ALDE), a explicat, într-un interviu publicat pe europunkt.ro, cum se comportă societatea şi instituţiile europene în faţa imigraţiei.
Astfel, Norica Nicolai a arătat care este poziţia statelor membre ale Uniunii Europene cu privire la acceptarea cotelor de imigranți.
Mai exact, Nicolai arată cum face față UE valului de imigranți: „Marea majoritate a statelor membre, și mă refer în special la vechile state membre, au fost de acord cu stabilirea acestor cote. După cum se știe, inițial, România împreună cu Cehia, Slovacia și Ungaria au votat împotriva instituirii unui mecanism obligatoriu de cote, insistând pe o repartizare voluntară, iar Finlanda s-a abținut. În cadrul summit-urilor UE pe această temă, tot mai multe state, printre care și statele membre au exprimat ulterior poziții sceptice în ceea ce privește sistemul obligatoriu de relocare a refugiaților (de exemplu, Spania și Polonia). Fiecare stat a exprimat aceste poziții nu din lipsă de solidaritate, ci mai degrabă din rațiuni care țin de situația economică internă.
În momentul de față se încearcă punerea în aplicare a acestui mecanism de relocare a refugiaților din Italia și Grecia, dar sunt destul de rezervată, nu pentru că ar fi un mecanism prost gândit, ci pentru că Tratatul le dă posibilitatea celor care se opun să nu îl pună în aplicare. Astfel, Slovacia a și anunțat că va ataca acest mecanism la Curtea Europeană de Justiție, ceea ce va bloca în fapt realizarea lui. Eu cred că o abordare de tip statistic a acestor cote nu este de natură să rezolve fenomenul complex al migrației, iar simpla relocare a unor persoane nu va rezolva problema. Marea majoritate a refugiaților sirieni au venit în Europa în cadrul unui fenomen de migrație temporară cauzată de situația de conflict de acasă. Însă, printre cei care se alătură acestui val migrator sunt și foarte mulți imigranți economici, care vin în Europa ca să rămână în Europa, în speranța unei vieți mai bune. Dată fiind această situație extrem de complexă, cred că în următorii doi ani nu va fi posibil să implementăm cu succes un mecanism european de relocare obligatorie, ceea ce explică pozițiile extrem de diverse ale statelor membre pe acest subiect”.
Chestionată în legătură cu situația cetățenilor Uniunii Europene, dacă sunt sau nu pregătiți pentru a primi imigranți, europoarlamentarul a răspuns: „Statele membre au fost pregătite să primească imigranți din interiorul UE. Este situația noastră, a polonezilor, a cehilor, a bulgarilor, care după aderarea la UE, din motive economice, au provocat migrații masive în interiorul Uniunii Europene. În marea majoritate a țărilor membre, migrația inter-UE a fost acceptată. Sigur, au fost fenomene de respingere, dar nesemnificative. Altceva însă se întâmplă când migrația vine din state terțe și în general din zonele de conflict, Libia, Siria, Irak, dar și Afghanistan. Într-o perioadă de stabilitate securitară și economică, migrația din aceste zone nu a fost una care să pună probleme, mă refer la faptul că din 2002 până în 2014, UE a înregistrat circa 300.000 de persoane care au accesat dreptul de azil. În acest moment, cred că foarte multe state membre vor fi rezervate, din rațiuni politice și economice, în ceea ce privește primirea de imigranți și acordarea acestui drept de azil. Pregătirea ține de un suport financiar pe care ești obligat să îl acorzi în virtutea dreptului internațional. Nu toate statele membre au capacitatea de a absorbi, într-o primă perioadă, un număr semnificativ de imigranți și, în plus, situația politică din anumite state membre, apropierea alegerilor, face ca unii politicieni să se pună în fruntea mișcărilor contestatare ale migrației și capacității de integrare”.
Totodată, Norica Nicolai a evidențiat principalele consecințe pe care deplasările masive de imigranți le produce asupra viitorului Uniunii Europene.
„Există tot felul de teorii, de ipoteze care spun că Uniunea ar fi pusă în pericol de acest val migrator. Trebuie să recunoaștem că UE se confruntă cu o problemă pe care foarte multe guverne o ignoră, și anume scăderea ratei natalității în contrapondere cu creșterea speranței de viață. Asistăm la nivelul statelor membre la un fenomen de îmbătrânire a populației, dar și la un fenomen de prelungire a speranței de viață, ceea ce este un lucru bun, dar această prelungire trebuie susținută social. În aceste condiții, piața muncii are nevoie de o forță de muncă bine calificată, dar și dinamică, adaptabilă. O parte din această forță de muncă poate veni și din rândul persoanelor care au emigrat pe teritoriul Uniunii Europene.
Nu cred că există un pericol de islamizare a Uniunii, așa cum susțin unii, dacă statele vor reuși să impună un respect față de propria cultură europeană și o limită a acestui respect, ce nu poate fi depășită. Totuși, pe termen lung, cred că Uniunea va trebui să își rezolve marile probleme demografice cu ajutorul resurselor interne, deoarece migrația nu poate fi întotdeauna o supapă atunci când forța de muncă lipsește”, a declarat Nicolai.
Nu în ultimul rând, europarlamentarul a răspuns unei probleme esențială: de ce posibilități de angajare vor dispune imigranții, în condițiile în care România are o rată a șomajului destul de ridicată.
„România nu pare a fi o țară atractivă pentru imigranți. Avem câteva zeci de persoane care au cerut să se stabilească în România și chiar în eventualitatea aplicării mecanismului de cote, oamenii cred că vor putea fi obligați să accepte România ca țară de destinație. Pentru 100, chiar și pentru 1.000 de persoane, cred că se vor găsi soluții și locuri de muncă, având în vedere că deși avem un șomaj ridicat, avem în continuare domenii în care deficitul de forță de muncă este evident. Ca atare, dacă acest lucru se va întâmpla în România, nu cred că va fi o problemă absorbția unui număr limitat de persoane, în condițiile în care țara noastră nu este un punct de destinație pentru migrația de tip economic”, a mai spus Norica Nicolai.
