Invitatul interviurilor PSnews.ro din această săptămână este europarlamentarul ALDE, Norica Nicolai.
În cadrul interviului acordat PSnews.ro, europarlamentarul ALDE a vorbit despre criza refugiaților și a comentat ipoteza potrivit căreia România ar putea deveni o țară gazdă mult mai „ospitalieră” decât este astăzi.
În același timp, Norica Nicolai a răspuns la o întrebare cheie: Dezideratul României de a deveni țară Schengen mai poate fi luat în calcul în contextul actual?
Dan Bucura: Să ne mutăm puțin atenția și la ce se întâmplă și la vecinii noștri, românii sunt destul de atenți la povestea aceasta cu refugiații și la faptul că la un anumit moment România ar putea deveni o țară gazdă mult mai „ospitalieră” decât este astăzi. Credeți că scenariul acesta se va putea întâmpla în sensul că de la câteva sute la cîteva mii cum am ajuns acum să primim să ajungem ca pe teritoriul României să se întâmple ce se întâmplă în Germania sau ce se întâmplă în Franța?
Norica Nicolai: Vedeți, riscul acesta există în opinia mea, pentru că și evoluția evenimentelor din Siria și, mai ales, din Libia, care va fi în curând un teatru de război, va antrena fluxuri migratoare din rațiuni umanitare, nu economice. Însă fluxurile migratoare din rațiuni economice, cele care vin dintre Pakistan, Afgnistan și alte spații din centrul Asiei, s-ar putea să se întărească și ele. Dacă își vor schimba ruta de intrare în Europa spre Marea Neagră, atunci cu siguranță, România având zid la intrarea în Europa cu Ungaria, nicio posibilitate să acceseze Serbia, riscă să aibă un flux migrator semnificativ. Nu știu dacă se va accentua sau se va tempera, marea majoritate a analiștilor spun de o accentuare a fluxurilor migratoare a acestui an, și atunci politicienii de la București și, în general, românii, se vor confrunta cu probleme. Dar cred că este și un grand de ridicare a alertei publice. Am văzut foate multe imagini din taberele de refugiați, atitudini care îi pun pe foarte mulți dintre ei sub semnul întrebării. Lumea vorbește despre infiltrarea unor rețele teroriste în Europa odată cu venirea acestui flux migrator, dar lumea uită că de fapt atentatele europene, în special cele de la Paris, sunt făcute de cetățeni europeni. Deci această problemă rămâne, incapacitatea statelor de a reacționa la riscul de radicalizare teroristă. Foarte puțini se intreabă de ce s-a ajuns aici, încearcă să găsească și soluții, și atunci vom trăi așa într-un fel de improvizat încă o perioadă de 1-2 ani până Europa se va trezi.
Dan Bucura: Bun, dar există totuși și lucruri negative care au venit odată cu refugiații vizibile, mă refer la ce s-a întâmplat în Germania în perioada Sărbătorilor…
Norica Nicolai: Corect, întotdeauna există aceste lucruri negative. Riscăm să ne confruntăm cu ele și noi, dar probabil în acest an dacă fluxul migrator va fi semnificativ în spațiul Mării Negre.
Dan Bucura: Pe seama emigranților, politicienii din afară, din Vest, au pierdut sau au câștigat voturi. Un caz concret este cel al Angelei Merkel, despre care se spune că are o popularitate în scădere. Asta mă gândesc dacă nu se poate cumva transfera și în România în sensul în care, și la noi, politicienii să crească sau să scadă în funcție de ce reacție au, fie la partenerii de la Bruxelles, fie la luările de poziție de aici.
Norica Nicolai: Când nu ai o viziune despre mersul lucrurilor într-un spațiu atunci apelezi la populism. El face carieră pentru că dacă le spui tot timpul oamenilor ce vor să audă, atunci fires te vor și accepta.
Dan Bucura: S-a întâmplat cu primarul Romei, a câștigat mandatul spuându-le italienilor că românii sunt răi.
Norica Nicolai: Absolut. Domnul Băsescu exersează acest tip de discurs, nu știu cîte procente îi va aduce, probabil 5-6 procente, dar dacă sunt politicieni responsabili trebuie să se gândească ce vor. Mai vor această Uniune Europeană sau vor să ne întoarecem în formula statului național? Fără foarte multe beneficii de pe urma acestor ani de Uniune Europeană pentru că nici nu am reușit să accesăm ceva semnificativ, economic vorbesc, ca să putem spune că sunt câțiva ani în care lucrurile au mers bine. Dacă vrem în continuare în Uniunea Europeană și, după părerea mea, nu avem nicio șansă pentru că altfel ne vom întoarce la o Europă feudală, fără prea multe șanse de succes într-o lume globalizată, atunci trebuie să gîndim foarte bine discursul. Problema este cât îi interesează pe politicieni să facă asta, pentru că pe ei îi interesează mai degrabă votul imediat care le aduce poziții li o eventuală putere.
Dan Bucura: Și totuși, înainte de a abandona de tot chestiunea cu refugiații, îmi amintesc că primul care a avut o reacție și chiar intereseantă în ceea ce privește fermitatea țării noastre față de acest subiect a fost președintele Iohannis, care a spus că refuzăm cota obligatorie. Am ajuns până la urmă să luăm și cota obligatorie și perspectiva e sumbră în continuare. De ce credeți că a fost schimbarea aceasta de abordare, până la urmă?
Norica Nicolai: Probabil și presiunea unor lideri europeni, nu știu dacă a doamnei Mekel sau a altora, dar și dorința președintelui de a nu ieși din corul care susține acest proiect în Uniunea Europeană, de a menține cât de cât o anumită coeziune. Însă Uniunea Europeană primește lovituri permanent, inclusiv de la șefii de stat și de guvern, pentru că acceptarea acestui acord cu Marea Britanie, un acord ipotetic pentru că este sub condiția rezultatelor de la referendum, a însemnat o foarte mare încetare pentru liderii europeni. Au făcut-o pe spatele popoarelor lor, în dorința de a-și menține cît de cît un anumit tip de popularitate. Asta s-ar putea să îi coste pe foarte mulți dintre ei, pentru că mișcările de tip extreist, fie stânga, fie dreapta, sunt destul de puternice în momentul de față.
Dan Bucura: Credeți că dezideratul României de a deveni țară Schengen mai poate fi luat în calcul în contextul actual? Mai este, până la urmă, o miză pentru noi să intrăm în ceva ce se pare că se destramă?
Norica Nicolai: Ar fi o miză, și pentru Uniunea Europeană era o miză inteligentă să primească în momentul acesta România și Bulgaria și să lase orgoliile politice la o parte. Nu a făcut-o, dar nici noi nu am știut să speculăm momentul. Dacă Marea Britanie argumentează că ea nu dorește migranți pentru că ea nu e țară membră Schengen, România și Bulgaria ar fi trebuit să facă același lucru, arătându-le liderilor europeni că problema majoră a Europei e generată de interesele lor politice. Schengen fiind un acord tehnic, fără niciun fel de implicare politică, ar fi trebuit să fim de cațiva ani acolo. Și sigur ar fi trebuit să răspundem altfel la solicitările Uniunii Europene. Dar în măsura în care mă sfidați cu argumente politice care țin de corupție pe de-o parte, și de interesele tale economice, pe de altă parte, pentru că ele există, probabil unii vor aeroporturi, porturi pentru companiile lor, e important să câștigi banul la Rotterdam, să îți intre în Olanda și șă nu îți intre la Constanța, pentru că ar mai face și ceva românii cu o parte din acești bani și atunci, în aceste condiții, dacă joci așa, mai târziu, jocul asta e de sumă nulă, plătești.
Dan Bucura: E clar că nu știm să negociem, nu știm să punem problema în relația cu partenerii. Lucrul acesta se vede și în speța de la Est. Noi suntem o țară NATO. Avem în momentul de față o problemă strategică prin conflictul, chiar dacă nu atât de vizibil, dar totuși existent, dintre NATO și Rusia. NATO își mobilizează în momentul de față militar, strategic trupe aici. Nu ar fi putut fi pentru România un moment bun, tot de negociat în sensul că avem o bază la Deveselu, avem la Constanța iarăși o mobilizare de forțe, măcar să primim și noi ceva, cum zice românul, să simțim că ne-a ieșit bine?
Norica Nicolai: Da, probabil că o să avem în continuare nevoie de creșterea procentului din buget pentru înarmare și probabil că o să primim o solicitarea de a ne mai cumpăra niște avioane F16.
Dan Bucura: Cu banii noștri.
Norica Nicolai: Nu cu banii altora. Întotdeauna când vrei să cumperi ceva pentru tine folosești proprii tăi bani, dacă îi ai, dacă nu, te duci la bancă. În aceste condiții, cred că noi avem o foarte, foarte mare problemă petru că Uniunea Europeană a reacționat foarte palid la ceea ce s-a întâmplat în Crimeea. Să reamintim acordul de la Minsk. Parcă Crimeea ar fi fost de cînd lumea a rușilor și nu au comentat chestiunea asta, s-au preocupat doar de Ucraina. Acum am văzut că încearcă să-i forțeze pe ucrainieni să organizeze alegeri în acel spațiu ceea ce va duce cu siguranță la conflict pentru că Rusia și prorușii din spațiu se vor opune. NATO are și el o problemă în a intra în Marea Neagră pentru că unii folosesc bine dreptul internațional și istoria. Tratatul de la Montreaux nu permite decât statelor riverane să aibă flote semnificative. Altă flotă nu stă decât 21 de zile în Marea Neagră, asta este tratatul și cu siguranță Turcia va dori să îl respecte pentru că tratatul îi dă voie să militarizeze cele două Strâmtori. Aici va fi bătălia. Sper însă ca NATO să ne susțină și să ne și garanteze. Deși am văzut câteva interviuri ale unor analiști americani de marcă care ne spun că nenorocirea noastră este că e Washingtonul prea departe și Moscova prea aproape. Nu aș vrea să aud acest tip de discurs după ce determinarea acestui popor a fost clară și este clară în continuare spre Statele Unite.
Dan Bucura: Susținerea asta pare mai mult morală și militară, să-i spunem așa, și mai puțin financiară. Ne-am fi așteptat, nu știu, ca măcar dintr-un anumit punct de vedere, strategic să-i spunem, inclusiv legarea celor două puncte de care am amintit, Deveselu și Constanța, cu o infrastructură făcută poate cu banii, nu neapărat 100% ai noștri, dar măcar cu o infuzie de capital. Nu primim nimic.
Norica Nicolai: Nu cred că se va întâmpla lucrul acesta. Dacă ne gîndim la istorie, când am plătit multe milioane pentru nimic, atunci nu cred că trebuie să sperăm că cineva vine și ne face drumurile în România. Noi nu am înțeles un lucru că „ajută-te singur!” pentru state ca al nostru e prioritar. Ori noi nu prea ne ajutăm singuri. Noi distrugem capitalul autohton, blocăm tot ce înseamnă investiție pentru că ne place să ne dea unii de la altă poartă, mă rog.
Dan Bucura: Amenințarea aceasta a Rusiei, cât de reală o vedeți?
Norica Nicolai: Este o amenințare reală pentră că Rusia în momentul de față va juca pe jocul bipolar, vrea să spună Statelor Unite că nu au rămas ei singura putere și asta o spune implicându-se clar în războiul din Siria, implicându-se în zona teritorială. Cred că este un proiect mai vechi al Rusiei de a fi lac rusesc. Apropo de chestiunea asta, nu a descoperit Băsescu acest termen, este într-o analiză a unor analiști americani publicată acum ceva vreme la Varșovia care vorbește despre tendința Rusiei de a face din Marea Neagră un lac rusesc și aproape că l-au făcut pentru că, având Crimeea, au bazele de la Sevastopol, și-au mai transferat ceva din flota Nordului încoace, nu știm cît de performantă este această flotă, dar dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă se apre că e destul de performantă pentru că i determină pentru că îi determină pe unii să nu aibă niciun fel de reacție. Europa nu e pregătită de un conflict, noi nu avem o politică de apărare comună. Sunt doar cîteva state care sunt relevante în diferite arme, dar noi toți, toți 28, putem strânge o armată, dar nu știm cum va funcționa, cum o vom putea concilia din punct de vedere lingvistic.
Dan Bucura: Din păcate încheiem într-o notă tristă, dar asta e realitatea.
Norica Nicolai: Nu, nu e tristă, dar din păcate este o realitate care ne face să fim optimiști cu rezerve.
Dan Bucura: Vă mulțumesc pentru prezența dumneavoastră și vă mai așteptăm cu drag în studioul nostru, la PSnews.
Norica Nicolai: Și eu vă mulțumesc.
