În cadrul unui interviu acordat hotnews.ro, europarlamentarul ALDE, Norica Nicolai, a dezvăluit cum s-au simțit atentatele de la Paris în Parlamentul European.
„Dupa atentatele de la Paris am fost cateva zile in Bruxelles, dar zilele respective nu erau acelea in care au inceput serios raziile pe care politia belgiana le-a efectuat. Erau strazi foarte aglomerate, circulatia se ingreunase si asta dovedea o schimbare de obicei in ceea ce-i priveste pe belgieni, care in mod normal circula cu mijloacele de transport in comun. In momentul acela toata lumea si-a luat masina, ceea ce a dus la blocarea orasului. Erau razii sporadice in cartierele unde sunt comunitati mari arbe, dar nimic deosebit. Cred ca oamenii dupa Charlie Hebdo incepusera sa se obisnuiasca putin cu acest fenomen (…). Nu era o stare de panica, nu am vauzut-o in acele momente, pentru ca noi am avut un congres ALDE la Budapesta si joi am parasit Bruxellesul. Dupa aceea, am inteles ca lucrurile s-au schimbat. E o stare de teama, de insecuritate. Acelasi lucru se intampla si la Strasbourg, insa acesta stare este mai putin prezenta. Zona merge mai departe. Ea are si o anumita specificitate, au un spirit de autonomism mult mai mare alsacieni decat francezii in general. Oricum, inainte de atentatele de la Paris lucrurile au stat intr-o anumita normalitate tipic europeana. Acum, teama se simte la oamenii simpli si la toti ceilalti, inclusiv in Parlament unde parlamentarii cer tot felul de masuri de protectie – avand in vedere ca am mai avut incidente in Parlamentul European. (…) Este normal ca asistentii sa fie verificati, pentru ca masurile de la intrarea in Parlamentul European erau cumva foarte laxe. Au fost si jafuri, talharii, s-a spart o banca in Parlamentul European ceea ce presupune ca masurile de securitate nu au funtionat foarte bine. Acum, masurile au fost intarite. E un grad de alerta galben plus. (…)”, a explicat Norica Nicolai.
În același timp, Norica Nicolai a explicat cum ar putea fi afectați cetățenii europeni de sporirea stabilită la consiliul extraordinar JAI a măsurilor de securitate de la frontierele interne si externe ale UE.
„Prima consecinta ar fi o afectare a afacerilor, nu neaparat a cetatenilor care asteapta si merg in Europa, fie la munca, fie din diverse alte motive (…). Afacerile vor avea de pierdut pentru ca timpul mare de stationare de pilda pentru TIR-uri le afecteaza si nu se mai incadreaza in orarul de transport care le dadea o anumita eficienta a transportului. Sunt controale la toate frontierele, inclusiv la frontierele interne ale UE, dar sunt controale selective, nu se controleaza fiecare autoturism in pare. Am trecut ieri in Germania la Kehl si erau controale selective. (…) Fara indoiala intarirea controalelor externe nu poate avea un efect direct asupra fenomenului terorist. Eventual poate descuraja fenomenul de migratie ilegal. Nimeni nu vrea sa vada ca de fapt fenomenul terorist provine din Europa. Cei care au realizat aceste atentate teroriste sunt cetateni europeni. Marea problema nu este neaparat intarirea frontierelor externe, ci intarirea structurilor de informatii care sa identifice persoanele cu risc mare de radicalizarea, ceea ce inteleg ca s-a intamplat in anumite state membre. Insa este clar ca serviciile de informatii nu au inteles sa coopereze la nivel european si sa fie un schimb permanent de informatii intre ele. Au avut aceste informatii (n.r.: despre teroristi), dar nu au vrut sa le dea si celorlalte”, a spus Norica Nicolai.
În același timp, europarlamentarul ALDE a subliniat: „Eu va marturisesc sincer ca nu sunt foarte increzatoare in posibilitatea reala de a infiinta aceasta agentie de informatii. Sunt doua chestiuni. Una care tine de tratat, pentru ca domeniul de securitate nationala este unul de subsidiaritate si nu poti trece peste acest lucru chiar daca incerci sa invoci 42, clauza de solidaritate, cum a invocat-o Franta, sau 222, componenta din tratat care vizeaza masurile de securitate. Ori serviciile de securitate nu au fost niciodata motivate sa coopereze si sa isi delege o parte din competente unei structuri integrate europene. In al doilea rand, chiar daca am face un serviciu european, el avea foarte multe dificultati de functionare pentru ca culegerea de informatii se face de regula in statul membru de catre ofiteri de informatii abilitati. Este foarte greu sa crezi ca un ofiter de informatii francez poate culege foarte eficient informatii in Romania sau in alt stat membru. Este o cheltuiala inutila. (…) Eu nu vad aceasta agentie fezabila, nu este posibila dupa tratat si nici statele membre nu vor accepta sa puna in comun informatii. Tot ce pot face insa este sa upgradeze cooperarea si sa faca obligatoriu schimbul de date pe anumite componente, de pilda pe terorism. (…) Eu ma gandeam chiar la un registru european al persoanelor cu risc de radicalizare. Asta ar putea fi mult mai util.”
Întrebată dacă una dintre problemele care au dus la atentatele de la Paris ar fi o comunicare nu foarte bună între serviciile de informații, Norica Nicolai a răspuns: „Nu o cooperare foarte buna, dar chestiunea se vede si in situatiile interne. De pilda, la Bruxelles serviciile belgiene au facut public recent faptul ca au avut o fisare a acestor persoane care erau considerate radicale si prezentau risc terorist. Au luat legatura cu administratiile locale. De pilda, primarul din Molembeek (n.r.: o localitate din jurul Bruxellesului) a avut aceasta lista pe care se aflau ambele persoane cautate, iar autoritatiile locale nu au facut nimic. Problema si in Franta si in Belgia, unde sunt comunitati mari de emigranti, este si una politica. Ei sunt concentrati in anumite zone, in anumite cartiere si sunt utilizati de anumite partide politice ca o masina de vot. In general socialistii sunt foarte prietenosi cu emigrantii. Ei intra imediat in alocarile de asistenta sociala si sigur sunt recunoscatori la alegeri. Deci, ca atare, foarte putin poti miza pe administratia locala in a crea un sistem de alerta. (…) Serviciile de informatii trebuie sa invete ceva din lectia asta si sa isi ia alte masuri”.
