Liderii USR-PLUS și-au fixat o nouă obsesie – desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Dacian Cioloș a vorbit răspicat în trecut despre acest obiectiv spunând că este un element cheie legat de prezenţa USR-PLUS la guvernare. Acum s-au reluat negocierile în coaliție cu privire la desființarea SIIJ, însă lucrurile merg greu, de vreme ce nu pare a exista un consens între principalii actori politici. Chiar dacă este un obiectiv de guvernare asumat, desființarea SIIJ nu ar trebui să reprezinte singura prioritate a celor de la USR-PLUS, care au uitat între timp și de alte reforme și măsuri necesare în ministerele pe care le controlează.
Căi ferate și autostrăzi
De la Ministerul Transporturilor, acolo unde USR-PLUS îl are pe Cătălin Drulă încă se așteaptă o serie de măsuri importante, mai ales în contextul ultimelor accidente feroviare de la CFR. Chiar dacă ministerul a început o serie de proiecte de infrastructură și a continuat altele din trecut, România rămâne codașa Europei la capitolul autostrăzi. Nu există în continuare o autostradă care să lege România de la Vest la Est. Regiunile istorice nu sunt nici ele legate între ele prin autostrăzi. Nu există nici măcar o autostradă de pildă care să lege Moldova de restul țării. Căile ferate se află și ele într-o stare deplorabilă. CFR rămâne una dintre cele mai subdezvoltate companii feroviare din Uniunea Europeană, iar accidentele pe căile ferate române încep să devine o regulă, așa cum am văzut în ultimele săptămâni. De ce nu ar fi și acestea priorități la fel de importante, sau poate chiar mai importante, ca desființarea SIIJ?
Digitalizarea României
Un alt exemplu de reformă la fel de importantă este legată de digitalizare. În 2019, țara noastră se afla la coada Europei la capitolul digitalizare. Zeci de instituții funcționau ca și cum computerul și bazele de date nu s-au inventat încă, folosind în continuare o tonă de hârtii chiar și atunci când venea vorba despre cele mai simple procese, precum plata unor facturi. Cu toate că digitalizarea reprezintă una dintre prioritățile Planului Național de Redresare și Reziliență, ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, condus de Ciprian Teleman de la USR-PLUS, nu pare a se mișca cu viteza necesară pentru a transforma promisiunile din Plan în realitate.
Cu câteva excepții printre care Cluj, Oradea și București, administrațiile locale din țară sunt slab digitalizare. De multe ori chiar și primăriile care investesc masiv în această direcție se împotmolesc din cauza vidului legislativ. O altă problemă este educația cetățeanului, care din neîncredere sau din lipsa obișnuinței preferă să stea la coadă la ghișeu. Autoritățile fac prea puține lucruri pentru a educa cetățeanul de rând în vederea digitalizării. Nu există programe sau inițiative naționale de educație în acest sens, iar Ministerul Digitalizării condus de Teleman face prea puține lucruri în acest sens. În lipsa unui program național de educație a cetățeanului și de reglementare legislativă a acestui proces (un cadru legislativ universal aplicabil), digitalizarea promisă de guvern mai așteaptă. Reforma aceasta este la fel de importantă ca și desființarea SIIJ.
PNRR-ul României
PNRR-ul realizat de România sub atenta supraveghere a lui Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, pare a fi un fiasco. Uniunea Europeană cere reforme, iar forma dată PNRR-ul nu i-a convins deloc pe cei de la Bruxelles. Între timp alte state precum Portugalia, accesează deja bani prin PNRR, în timp ce țara noastră așteaptă în continuare verdictul. Aceasta ar fi trebuit să reprezinte o prioritate chiar mai mare decât desființarea SIIJ.
Măsuri la Sănătate
România a intrat în valul 4 al epidemiei de coronavirus. Campania de vaccinare a produs un alt fiasco. Până în prezent avem puțin peste 5 milioane de persoane vaccinate, cifră care ne plasează pe penultimul loc în Uniunea Europeană. Lipsa de incisivitate și de imaginație a ministerului condus pe rând de Vlad Voiculescu și mai apoi de Ioana Mihăilă a produs un rezultat deplorabil în ceea ce privește vaccinarea. Actualul ministru încercă să îi convingă pe oameni să se vaccineze, oferind tichete de masă la schimb. Lucrul acesta demonstrează o lipsă de înțelegere a motivelor pentru care oamenii nu se vaccinează: nu lipsa recompenselor îi determină pe oameni să stea departe de vaccin, ci lipsa informării corecte. Prin urmare, strategia ar fi trebuit să fie axată pe o campanie masivă de informare care să contracareze efectele negative din online. Lucrul acesta ar fi trebuit realizat de mult. Abia apoi strategia putea fi dublată de măsuri de tipul “carrot & stick”. Nu există curajul de a impune restricții celor nevaccinați, astfel că numărul infectărilor crește, iar numărul vaccinaților stagnează. Toate sub nasul ministerului condus de USR-PLUS.
Prin urmare, există numeroase reforme și măsuri care ar putea veni de la ministerele conduse de USR-PLUS. Desființarea SIIJ reprezintă doar una dintre aceste măsuri și, discutabil, nici măcar cea mai importantă. Încercarea de a împinge această măsură pe agenda publică și a condiționa de pildă participarea la guvernare de implementarea ei, nu face decât să distragă atenția de la alte măsuri și reforme necesare în prezent.
