După luni de zile de negocieri și discuții, Legile Educației, care stau la baza proiectului „România Educată”, au fost prezentate ieri, pentru prima dată în varianta oficială, de către ministrul Educației, Ligia Deca. Mare parte din noutăți sunt legate de modul în care este organizat învățământul preuniversitar, deși au fost menționate și unele aspecte privind învățământul universitar.
Reacția unui fost ministru al Educației
Fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, a declarat luni, în emisiunea Proiect de Ţară – România, de la Prima News, că noile legi ale educaţiei, în loc să se axeze pe o transmitere solidă de cunoaştere, merge mult pe ceea ce înseamnă soft skills, câte puţin din fiecare.
”Aceste legi ale educaţiei au două părţi, o parte foarte bună, care este copiată din legea 1 pe care am dat-o în 2011 şi o parte care din păcate ar fi putut să fie mai bună şi căreia îi reproşez, generic, faptul că nu aşează educaţia pe o cale corectă. Ceea ce s-a propus nu propune o educaţie bazată pe exigenţă, ci mai degrabă una care duce înspre laxism”, a spus Funeriu.
Fostul ministru a precizat că o altă problemă pe care o vede este că ”în loc să aşeze sistemul de educaţie să o bazeze pe autoritatea intelectuală a profesorilor, îl aşează pe un fel de autoritate a părinţilor şi a copilului”.
”În loc să o axeze pe o transmitere solidă de cunoaştere, văd că merge mult pe ce înseamnă soft skills, câte puţin din fiecare, dar nu ne axăm pe o cunoaştere solidă. Deci, din păcate, ceea ce am văzut acum este că dacă se va merge pe această variantă până la capăt, societatea noastră în ansamblu nu va putea fi orientată în viitor pe o producere de bogăţie spirituală ci vom fi o societate orientată spre consum, divertisment şi astfel de lucruri. Eu mă uit la viitor, un ministru al educaţiei din Anglia a spus că dacă copiii noştri, astăzi, nu vor învăţa tot atât de mult şi tot atât de multe lucruri ca şi copiii chinezi, peste 20 de ani, copiii noştri vor lucra pentru acei copii. Nu poţi să fii mai bun învăţând mai puţin, nu poţi să ştii mai multe învăţând mai puţin, aşa a fost întotdeauna, nu este o viziune conservatoare, ci una realistă”, a comentat Daniel Funeriu.
El a menţionat că ”admiterea la licee va continua să se dea la română şi matematică, iar consecinţa este că în clasa a 7 a şi a 8 a copiii nu vor mai învăţa decât româna şi matematica, iar în cancelarie vom avea două tipuri de profesori, de română şi mate unde se dau examene, şi ceilalţi mai puţin importanţi, unde nu se dau examene, iar copiii nu învaţă.
Funeriu a precizat că ”o admitere separată la liceu este o greşeală”. Potrivit acestuia, ”la finalul gimnaziului ar trebui evaluate româna, matematica şi două examene transdisciplinare, şi în funcţie de aceste rezultate să se facă o medie şi repartizarea la liceu pe baza mediilor”. ”Nu văd utilitatea a două examene. Aici cred că este o greşeală, sper să se corecteze în Parlament”, a mai spus el.
Principalele noutăți pentru elevii din preuniversitar
Evaluarea Națională rămâne în formula de acum, cu probe scrise la limba română și matematică. Se introduce ideea de concurs la profilurile liceelor care au concurență dovedită, dacă acestea doresc. Pentru 60% din locurile de la profilurile vizate se poate da concurs. Restul de 40% din locuri rămân pentru repartizare computerizată.
Bacalaureatul va plia pentru fiecare profil. Vor exista două probe de competențe lingvistice la limbă străină, pentru a crește potențialul de angajare. Probele pentru limbile străine, proba de competențe digitale și proba „complementară” se pot susține pe parcursul anului școlar. Elevii de la real vor da examen la alegere la istorie, logică, filosofie, psihologie. Elevii de la uman, examen la matematică sau științele naturii – notarea se va face pe sistem admis/respins. În sesiunile de vară-toamnă elevii vor avea mai puține probe de examen – în timpul anului școlar vor putea fi susținute mai multe probe.
Principalele noutăți pentru profesori
Există câteva noutăți și pentru profesori. În primul rând, salarizarea cadrelor didactice va fi progresivă, având la bază salariul mediu brut pe economie. În plus, o dată la 5 ani cadrele didactice vor trebui să obțină 15 credite transferabile. Profesorii violenți vor fi plătiți de Minister doar până în momentul în care Justiția va da un verdict final. Așa cum a precizat Deca: „Am introdus o prevedere prin care profesorii cercetați pentru violență împotriva elevilor să nu mai desfășoare activități didactice cu elevii, cu păstrarea drepturilor salariale, pentru că dreptul la muncă nu poate fi negat, constitutional”. Totodată, la pensionare, cadrul didactic va obține o primă în cuantum de două salarii de bază.
În ceea ce privește universitarii, principala noutate este legată de mandatele rectorilor. Acestea sunt limitate. Durata unui mandat de rector este de 5 ani.
Rector aflați la al 3-lea mandat în fruntea universităților
Există numai puțin de 10 rectori care sunt la al treilea mandat. Așa cum a fost menționat anterior, noua lege prevede că mandatele rectorilor vor fi limitate la 5 ani.
Sorin Cîmpeanu – rector aflat la al 3-lea mandat la conducerea Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, fost ministru al Educației, președinte al Consiliului Național al Rectorilor.
Mihnea Costoiu – rectorul Universității Politehnica din București, fost ministru al Învățământului Superior în guvernul Ponta.
Remus Pricopie – rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), fost ministru al Educației în guvernul Ponta, în mandatul căruia Executivul a schimbat legea educației permițând cel de-al treilea mandat.
Marilen Pirtea – rectorul Universității de Vest din Timișoara.
Ioan Abrudan – rectorul Universității Transilvania din Brașov.
Valentin Popa – rector al Universității Ștefan cel Mare din Suceava, fost ministru al Educației în Guvernul Dăncilă.
Daniel Breaz – rectorul Universității “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, fost ministru PSD al Culturii, fost ministru interimar al Educației, senator PSD până în septembrie 2020 când a demisionat din partid.
Leonard Azamfirei – rectorul Universității de Medicină și Farmacie de la Târgu Mureș.
Ramona Lile – rectorul Universității Aurel Vlaicu din Arad, sancționată pentru plagiat și fostă secretară a universității pe care acum o conduce.
Cătălin Bălescu – rectorul Universității Naționale de Arte din București.
Principalele noutăți pentru studenții din universitar
În universitar, principalele modificări sunt axate pe subiectul titlurilor de doctor, subiect care a făcut vâlvă la noi în țară. În acest sens, CNATDCU nu numai că nu se desființează, dar rămâne garantul calității și integrității tezelor de doctorat. CNATDCU poate propune, motivat, inclusiv invalidarea acestora în procesul inițial de susținere, își păstrează atribuțiile privind abilitarea conducătorilor de doctorat. Universitățile analizează în primă instanță sesizările de plagiat, tot ele sunt și cele care acordă titlul de doctor, însă, dacă sunt suspiciuni cu privire la rezoluția dată ce Comisia de Etică a Universității, CNATDCU rezolvă contestațiile.
Ligia Deca a vorbit despre transparentizarea tezelor de doctorat: „Nu se mai poate renunța unilateral la titlul de doctor. Tezele devin documente publice. Înainte de susținerea lor, există 90 de zile în care ele vor sta într-o platformă, public, în așa fel încât oricine dorește să le poată consulta și să poată sesiza eventuale abateri de la etica universitară, înainte ca teza să fie susținută în comisie”. De asemenea, sunt prevăzute sancțiuni pentru conducătorii de doctorat, membrii comisiei de susținere sau alte persoane implicate în incidente dovedite de fraudare în acest proces de emitere a titlurilor de doctor.
