„Nu s-a mai întâmplat în România așa ceva”. Ce efecte ar putea avea declararea neconstituționalității decretului privind stare de urgență

Declarația fostului Avocat al Poporului, Gheorghe Iancu, acordată PSnews.ro, potrivit căreia decretul emis de președintele Klaus Iohannis privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României ar fi neconstituțional, a stârnit multe semne de întrebare.

DETALII AICI: Fostul Avocat al Poporului, Gheorghe Iancu: Decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României este neconstituțional

Surse judiciare au precizat pentru PSnews.ro că, dimpotrivă, atât decretul din 16 martie, cât și decretul care urmează să fie emis marți sunt constituționale, iar situația ar putea fi tranșată la CCR, dacă Avocatul Poporului va face o sesizare pe această temă. „Starea de urgență este reglementată în Constituție în dreptul atribuțiilor șefului de stat. Acesta este cadrul constituțional. Cadrul normativ este OUG 1/99, cu foarte multe lacune. În baza acestor acte normative, Constituția și OUG, președintele a adoptat decretul”, au explicat sursele citate.

Declararea neconstituționalității decretului prezidențial ar duce la situația în care nimeni în viitor nu va mai putea institui o stare de urgență pe motive similare, iar toate măsurile acestuia ar urma să fie anulate.

„Chestiunea este foarte simplă. Starea de urgență este reglementată în Constituție în dreptul atribuțiilor șefului de stat. Acesta este cadrul constituțional. Cadrul normativ este OUG 1/99, cu foarte multe lacune. În baza acestor acte normative, Constituția și OUG, președintele a adoptat aceste decrete. Ele sunt constituționale, iar toată problema legată de bătălia juridică se va duce, dacă este cazul, la Curtea Constituțională, dacă Avocatul Poporului va face o sesizare pe această temă.

Sunt niște probleme, pentru că aceste ordonanțe de urgență au un statut special fiind ordonanțe militare date în aplicare. Unii spun că pot fi atacate, de exemplu, și în fața unor instanțe ordinare. Știți că există pe rol în țară un caz pe această temă. Suntem pe un domeniu necunoscut. Nu s-a mai întâmplat în România așa ceva. Și probabil nici nu se va mai întâmpla.

Este puțin probabil să fie găsite ca neconstituționale pentru că dacă ele sunt găsite ca neconstituționale nimeni în viitor nu va mai putea institui o stare de urgență pe motive similare. E o chestiune foarte delicată și oricine le interpretează greșit stabilește un precedent pentru viitor. Ar fi foarte grav pentru că s-ar stabili un precedent și nimeni nu știe după acest precedent ce se va întâmpla. Toate măsurile care au fost adoptate pot fi anulate. Vă dați seama ce ar însemna asta”, au declarat surse judiciare pentru PSnews.ro

Avocatul Poporului se retrage din dispută

De cealaltă parte, Avocatul Poporului, Renate Weber, a explicat pentru PSnews.ro că actele emise de președintele Klaus Iohannis sunt expres exceptate de la controlul pe care îl poate face instituția pe care o conduce, drept urmare nu poate sesiza CCR pe această temă.

„Decretul nu intră în competențele noastre. Noi nu avem dreptul să analizăm actele președintelui. Acestea sunt expres exceptate din competențele noastre. Tot ce putem face este să analizăm alte acte normative care au fost date ulterior pe baza acelui decret. Am primit câteva plângeri și le-am și răspuns la toate: actele președintelui sunt expres exceptate de la controlul pe care îl poate face Avocatul Poporului. Am primit multe sesizări pe acest decret”, a declarat Avocatul Poporului, Renate Weber.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat săptămâna trecută, după întâlnirea cu premierul şi cu mai mulţi miniştri, că va fi necesară prelungirea stării de urgenţă cu încă o lună, iar decretul va fi emis la începutul acestei săptămâni.

În 16 martie, preşedintele Klaus Iohannis a emis un prim decret privind instituirea stării de urgenţă pentru 30 de zile, această perioadă urmând să se încheie marţi.