România celebrează miercuri, 29 martie, 19 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 74 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.
În 2023, această aniversare coincide cu cea mai amplă transformare de doctrină strategică și de resetare a posturii militare a Alianței Nord-Atlantice de la finalul Războiului Rece. Decizia și acțiunea din zorii zilei de 24 februarie 2022 a Federației Ruse de a ataca militar Ucraina – fiind pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial când un stat suveran invadează alt stat suveran în Europa – a modificat iremediabil mediul de securitate din Europa. Agresiunea militară a Rusiei împotriva statului vecin a fost întâmpinată, din perspectiva NATO, cu decizii și acțiuni imediate cu implicații directe asupra României.
Astfel, la 19 ani de la aderarea României la NATO și după 13 luni de război la porțile României și la Marea Neagră, și deci ale flancului estic al Alianței, țării noastre i-au fost reconfirmate beneficiile, umbrela și garanțiile de securitate.
În prima lună de la declanșarea acestui conflict, NATO a activat planurile de apărare pentru România și pentru țările de pe flancul estic, a dislocat în premieră istorică Forța sa de Reacție Rapidă pe teritoriul țării noastre, a hotărât înființarea unui grup de luptă în România, în timp ce prezența militară aliată și americană a fost ridicată imediat la 3.300 de soldați provenind din SUA, Franța, Germania, Italia și Belgia, cu efective anunțate a fi mobilizate din Marea Britanie și Canada, 22 de avioane de luptă – opt italiene, opt germane și șase americane – apărau spațiul aerian al României, portavionul francez Charles de Gaulle a fost poziționat în Marea Mediterană mai aproape de România, în timp ce forțele aeriene britanice și canadiene pregăteau desfășurări aeriene. La un an de la începutului războiului rus în Ucraina vecină, România găzduiește aproximativ 5.000 de militari americani și peste 1.000 de militari de militari aliați din Franța, Belgia, Olanda, Luxemburg, Portugalia sau Polonia.
Înțelegându-și rolul de furnizor de securitate și că apărarea începe de acasă, România a hotărât majorarea bugetului său militar cu 25%, de la 2% din PIB la 2,5% din PIB, și a decis să își intensifice contribuțiile militare la grupul de luptă din Polonia și prezența aeriană în sprijinul republicilor baltice, detașamentul “Carpathian Vipers”, constând în patru avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române și 100 de militari, a fost dislocate în Lituania pentru misiuni de poliție aeriană NATO în țările baltice
În acest răstimp de un an de la debutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, deciziile și acțiunile luate acum un an au fost multiplicate. Deși România a ratat ținta de a cheltui 2% din PIB pentru apărare în anul precedent, conform raportului anual al NATO, țara noastră găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană.
În prezent, România este dintre națiunile aliate de pe flancul estic cu cea mai puternică prezență militară și de comandă aliată.
Prezența militară a NATO pe flancul estic cuprinde opt grupuri de luptă cu misiunea de a consolida postura NATO de descurajare și apărare în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia. Grupul de luptă al NATO din România a fost înființat oficial la data de 1 mai 2022, fiind format din militari francezi, olandezi, belgieni, luxemburghezi și români. Conducerea este asigurată de forța franceză care a condus și Forța de Reacție Rapidă a NATO pentru anul precedent, iar armata franceză a instalat în România și un sistem de apărare MAMBA.
De asemenea, pe flancul estic al Alianței sunt amplasate șapte structuri de comandă și control, trei fiind în România (Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est de la Sibiu, Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București și Brigada Multinațională de la Craiova), două în Polonia și câte unul în Letonia și Ungaria.
România găzduiește și o Unitate NATO de Integrare a Forțelor, sistemul antirachetă al Alianței de la Deveselu și misiuni de poliție aeriană ale NATO.
Același raport conține un sondaj care arată că majoritatea cetățenilor aliați (74%) consideră că cheltuielile pentru apărare ar trebui fie menținute la nivelul actual, fie majorate, comparativ cu anul 2021 (70%), România situându-se peste media NATO, la 76%.
De asemenea, România a fost anul trecut în centrul transformărilor fără precedent în acest secol ale posturii de securitate și apărare a NATO în Europa, prin deciziile luate la summitul aliat de la Madrid, de la adoptarea Conceptului Strategic, document cardinal care tratează Rusia drept o amenințare și recunoaște importanța strategică a Mării Negre, la decizia de creștere a efectivelor forței de reacție rapidă a Alianței și de ridicare a grupurilor de luptă de pe flancul estic la nivel de brigadă dacă situația o impune. Totodată, liderii din 22 țări NATO, inclusiv România, au lansat primul Fond de Inovare al Alianței, iar România va găzdui două centre de testare ale Acceleratorului menit să păstreze supremația tehnologică NATO.
România a punctat în 2022 și la capitolul diplomatic în cadrul NATO, jucând un rol în flexibilizarea poziției Turciei, care a acceptat ca Finlanda și Suedia să fie invitate pentru aderarea la NATO și a găzduit, în noiembrie 2022, la București, reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO, prima astfel de întrunire politică la nivel diplomatic între aliați după summitul de la Madrid și prima de pe flancul estic după ce Rusia a invadat Ucraina.
În loc de concluzii… Cei 19 ani scurși de la așezarea României la masa septuagenarei familii euro-atlantice trebuie, de asemenea, reflectați și într-o asumare cronologică a evoluțiilor și a traseului pe care le-a parcurs și înregistrat țara noastră în acest deceniu și jumătate
26 martie 2003 – Ministrul român al afacerilor externe participă, la Bruxelles, la Ceremonia de semnare a protocoalelor de aderare. Detalii aici;
8 mai 2003 – Ratificarea protocoalelor de aderare de către Congresul SUA. Detalii aici;
26 februarie 2004 – Adoptarea de către Parlamentul României, cu unanimitate de voturi, a legii de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord;
1 martie 2004 – Promulgarea legii de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord de către președintele Ion Iliescu;
4 martie 2004 – Semnarea de către președintele Ion Iliescu a instrumentului de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord;
29 martie 2004 – Depunerea de către prim-ministrul Adrian Năstase a instrumentului de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord, Washington, SUA;
© NATO
2 aprilie 2004 – Ceremonia înălţării drapelelor de stat ale României şi celorlalţi 6 noi aliaţi (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia) la Cartierul General al NATO, Bruxelles. Detalii aici, aici şi aici;
© NATO
© NATO
28-29 iunie 2004 – Are loc Summitul NATO de la Istanbul, prima reuniune decizională aliată la care a participat și România în calitate de stat membru. România a fost menționată în Comunicatul final în calitate de stat membru care s-a alăturat Alianței în ”cel mai puternic val de extindere din istoria Alianței”. Detalii aici;
13 octombrie 2004 – România găzduiește o reuniune informală a miniştrilor apărării din statele membre NATO la Poiana Braşov. Detalii aici;
© NATO
22 februarie 2005 – Are loc Summitul NATO de la Cartierul General al Alianţei, Bruxelles, prilej cu care este reafirmată unitatea transatlantică și a valorilor comune. Detalii aici;
28-29 noiembrie 2006 – Are loc Summitul NATO de la Riga, unde aliații au salutat inițiativele de consolidare a cooperării, securității și stabilității în regiunea Mării Negre, o zonă de interes major pentru România și în raport cu care deciziile NATO au evoluat. Detalii aici;
© NATO
2-4 aprilie 2008 – România înregistrează un succes politic important la nivel aliat prin găzduirea Summit-ul NATO de la Bucureşti. Summit-ul a fost un eveniment unic nu doar pentru România ci şi pentru NATO. A fost cel mai mare Summit al Alianţei, atât ca număr de participanţi (peste 6500), cât şi ca formate. Summit-ul de la București, organizat la Palatul Parlamentului, a reprezentat atunci primul și singurul summit aliat la care Rusia a participat prin președintele Vladimir Putin. Totodată, reuniunea liderilor țărilor NATO, la acel moment 26 de state membre, a reprezentat și ultimul summit la care a luat parte președintele american, George W. Bush. Dintre liderii NATO care au participat la summitul din 2008 singurul care se află și în prezent în funcție este cancelarul german Angela Merkel. Şefii de state şi de guverne au aprobat atunci patru documente publice:
1) Declaraţia de la Bucureşti;
2) Declaraţia comună NATO-Ucraina;
3) Viziunea strategică a ISAF;
4) Declaraţia Consiliului NATO-Rusia. În fapt, principalele teme abordate au fost situația din Afganistan în contextul în care NATO desfășura misiunea ISAF, precursoarea Resolute Support Mission, extinderea Alianței, un subiect delicat și cu influențe asupra relației NATO cu Rusia, dar și sistemul de apărare antirachetă. La patru luni distanță de la acel summit în care aliații au recunoscut aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei și Georgiei, în pofida dorinței președintelui american George W. Bush de a face mai mult și a oferi un parcurs pentru aderare la NATO, a izbucnit războiul ruso-georgian la capătul căruia Osetia de Sud și Abhazia au devenit provincii separatiste susținute de Federația Rusă.
Ulterior, la șase ani distanță, un conflict similar a izbucnit și în estul Ucrainei, Rusia blocând parcursul european și euro-atlantic al Kiev-ului, reușind să destabilizeze vecinătatea estică a Uniunii Europene și a NATO, inclusiv prin anexarea ilegală a Crimeei. Referitor la extinderea la NATO, la summitul de la București aliații au decis să amâne invitația pentru aderarea Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în contextul disputei cu Grecia privind privind denumirea statală, conflict diplomatic care și-a găsit soluționarea în 2018, prin Acordul de la Prespa, iar la 6 februarie 2019, noua Republică a Macedoniei de Nord a semnat protocolul de aderare la NATO.
Mai multe detalii, pe caleaeuropeana.
