Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OCDE) reduce la 2,2% perspectivele de creștere globală pentru 2023, pe fondul efectelor inflaționiste ale războiului din Ucraina și preconizează o perioadă prelungită de creștere redusă, se arată într-un raport interimar al organizației privind perspectivele economice, potrivit caleaeuropeana.
Raportul arată că economia globală a fost afectată de invazia Rusiei în Ucraina, ducând la stagnarea creșterii economice globale în al doilea trimestru al anului 2022. În plus, războiul a determinat o creștere substanțială a prețurilor la energie și alimente, agravând presiunile inflaționiste într-un moment în care costul vieții creștea deja rapid în întreaga lume.
Economia globală încetinește mai mult decât preconizat
Astfel, se preconizează o încetinire a creșterii globale de la 3% în 2022 la 2,2% în 2023, cu mult sub ritmul prevăzut înainte de război. În 2023, veniturile reale la nivel mondial ar putea fi cu aproximativ 2.800 miliarde USD mai mici decât se preconiza în urmă cu un an (un deficit de puțin peste 2% din PIB în termeni de paritate a puterii de cumpărare).
Se preconizează că în 2023 creșterea anuală a PIB-ului va încetini brusc, ajungând la 0,5% în Statele Unite și la 0,25% în zona euro, existând riscuri de scădere a producției în mai multe economii europene în lunile de iarnă. Se preconizează că în China creșterea va scădea la 3,2 % în acest an, pe fondul carantinelor impuse de COVID-19 și al slăbiciunii pieței imobiliare, dar sprijinul politic ar putea contribui la redresarea creșterii în 2023.
Inflația a devenit generalizată
De asemenea, raportul arată că inflația a devenit generalizată în multe economii. În acest sens, o politică monetară mai strictă și atenuarea blocajelor din aprovizionare ar trebui să tempereze presiunile inflaționiste anul viitor, însă prețurile ridicate ale energiei și costurile mai mari ale forței de muncă vor încetini probabil ritmul de scădere.
Se preconizează că inflația globală va scădea de la 8,2% în 2022 la 6,5% în 2023 în economiile G20 și că va scădea de la 6,2% în economiile avansate din G20 în acest an la 4% în 2023.
Proiecțiile sunt înconjurate de o incertitudine semnificativă
O penurie mai severă de combustibili, în special de gaze, ar putea reduce creșterea în Europa cu încă 1,2 puncte procentuale în 2023, iar creșterea globală ar putea fi redusă cu 0,5 puncte procentual3, și ar putea crește inflația europeană cu peste 1,5 puncte procentuale.
În acest context, sunt necesare noi majorări ale ratelor dobânzilor în majoritatea economiilor importante, pentru a ancora așteptările inflaționiste și pentru a se asigura că presiunile inflaționiste sunt reduse în mod durabil.
Totodată, este nevoie de sprijin fiscal pentru a contribui la atenuarea impactului costurilor ridicate ale energiei asupra gospodăriilor și companiilor. Cu toate acestea, acest sprijin ar trebui să fie temporar, să se concentreze asupra celor mai vulnerabili, să mențină stimulentele de reducere a consumului de energie și să fie retras pe măsură ce presiunile asupra prețurilor la energie se diminuează.
Totuși, acțiunile fiscale pe termen scurt pentru a atenua nivelul de trai ar trebui să țină seama de necesitatea de a evita un stimulent persistent suplimentar într-o perioadă de inflație ridicată și de a asigura sustenabilitatea fiscală.
Nu în ultimul rând, guvernele trebuie să se asigure că obiectivele de securitate energetică și de atenuare a schimbărilor climatice sunt aliniate. Eforturile de asigurare a securității energetice și a accesibilității pe termen scurt prin intermediul sprijinului fiscal, al diversificării aprovizionării și al reducerii consumului de energie ar trebui să fie însoțite de măsuri de politică mai puternice pentru a spori investițiile în tehnologiile curate și în eficiența energetică.
De asemenea, consecințele războiului rămân o amenințare la adresa securității alimentare la nivel mondial, în special dacă se combină cu alte fenomene meteorologice extreme rezultate din schimbările climatice. În acest sens, este nevoie de cooperare internațională pentru a menține deschise piețele agricole, pentru a răspunde nevoilor de urgență și pentru a consolida aprovizionarea.
