OMV Petrom reacționează virulent după modificarea privind taxa de solidaritate semnată astăzi în Parlament, apreciind că amendamentele introduse, cum ar fi aplicabilitatea retroactivă, încalcă principiile Constituției, ceea ce este foarte îngrijorător.
„Proiectul de lege nu este definitiv până la publicarea în Monitorul Oficial. Cu toate acestea, observăm că amendamentele introduse, cum ar fi aplicabilitatea retroactivă, încalcă principiile Constituției României. Acest lucru este foarte îngrijorător. Planurile noastre viitoare de investiții depind, printre altele, de un regim fiscal și de reglementare previzibil.
Menționăm că, în 2022, am plătit deja 20 de miliarde de lei la bugetul de stat, în creștere cu 60% față de anul precedent. Din această sumă, 2 miliarde lei au reprezentat taxe nou introduse anul trecut”, este mesajul OMV Petrom, potrivit profit.ro.
Parlamentul, prin vot final în plenul Camerei Deputaților, a adoptat legea de aprobare a OUG nr. 186/2022 privind contribuția de solidaritate de 60% pe „profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze, cărbune și rafinare, impusă la finalul anului trecut în aplicarea unui Regulament UE din octombrie 2022, cu tot cu amendamentul propus de coaliția de guvernare și prezentat anterior de Profit.ro, menit să oblige și OMV Petrom la plata contribuției.
Legea a fost adoptată cu 178 de voturi pentru, nici unul împotrivă și 71 de abțineri (toți ce 24 de deputați AUR prezenți, 28 dintre cei 29 de deputați USR prezenți și 19 dintre cei 26 de deputați neafiliați prezenți).
La dezbaterea amendamentului în Comisia de Buget-Finanțe a Camerei, secretarul de stat din Ministerul Finanțelor Publice (MFP) Alin Marius Andrieș a declarat că adoptarea acestuia riscă să ducă România în procedură de infringement.
Procedura de infringement presupune atenționarea unui stat membru UE de către Comisia Europeană pentru încălcarea unei obligații și, ulterior, dacă părțile nu se înțeleg, acționarea statului respectiv în judecată la Curtea Europeană de Justiție, care poate decide amendarea țării în cauză, de obicei cu sume substanțiale.
„MFP susține forma inițială adoptată prin OUG. Considerăm că, în cazul extinderii sferei de aplicare sau al ajustării cifrei de afaceri prevăzute de Regulamentul 1854/2022, există riscul declanșării procedurii de infringement. De asemenea, considerăm că, în cazul care s-ar dori modificări semnificative, ar trebui să aibă loc o discuție preliminară cu Direcția Generală Impozitare și Uniune Vamală a Comisiei Europene″, a atenționat atunci oficialul din MFP.
Astăzi, însă, în plenul Camerei Deputaților, Ministerul Finanțelor, prin același secretar de stat, a transmis că susține proiectul cu tot cu amendamentul respectiv.
Acesta a fost aprobat și introdus în mare viteză în raportul comun pe fond al Comisiilor de Buget-Finanțe, Industrii, Politică economică și Muncă la proiectul de lege. A fost, de altfel, singurul amendament admis.
Comisiile au respins un amendament al Cristinei Prună de la USR, care voia ca Ministerul Finanțelor să fie obligat să publice pe pagina proprie de internet, într-o secțiune separată, sumele colectate din contribuția de solidaritate, cu actualizare lunară, precum și unul al deputatului AUR Lucian Pușcașu, prin care se propunea scutirea de contribuție a companiilor fără producție în perioada 2018-2021 și care fusese solicitat anterior de cei de la Black Sea Oil&Gas.
Amendamentul admis, analizat de Profit.ro, își propune explicit să facă în așa fel încât și companiile care, strict în baza situațiilor financiare de anul trecut, nu au obținut minimum 75% din cifra de afaceri din activități vizate de contribuția de solidaritate (extracție de țiței, gaze și huilă, respectiv fabricare de produse petroliere rafinate și de cocserie) să fie obligate să plătească contribuția.
Fără ca numele companiei să fie menționat ca atare, este limpede că amendamentul are ca țintă OMV Petrom, care a declarat în repetate rânduri că, în opinia sa, nu datorează contribuția, luând în calcul prevederile OUG și rezultatele sale pe 2022.
Pe scurt, amendamentul partidelor din arcul guvernamental, adoptat de Parlament, stipulează că, la stabilirea ponderii în cifra de afaceri a activităților menționate (extracție de țiței, gaze și huilă, respectiv fabricare de produse petroliere rafinate și de cocserie), se procedează în felul următor:
În cazul vânzărilor către societăți neafiliate, se ia în considerare prețul real de vânzare. În cazul vânzărilor către societăți afiliate, prețul luat în considerare nu poate fi mai mic decât media prețurilor de vânzare către persoanele neafiliate. Dacă nu există vânzări către societăți neafiliate, prețul luat în considerare nu poate fi mai mic decât cotația medie de anul trecut la marfa respectivă de pe bursa internațională de referință.
În plus, la cifra de afaceri se vor adăuga și cantitățile de mărfuri extrase sau produse anul trecut și în 2023, dar nevândute (rămase în patrimoniul companiilor), precum și cantitățile de mărfuri extrase sau produse în 2022 și anul acesta și utilizate ca materie primă și/sau pentru consumul propriu. Ele vor fi adăugate la cifra de afaceri la un preț care nu va putea fi mai mic decât media cotațiilor internaționale de referință din 2022, respectiv 2023.
„Menționăm că, în funcție de modalitatea de structurare a afacerilor, pot exista unele interpretări ale prevederilor în vigoare astăzi, potrivit cărora se produce excluderea din sfera taxării a unor contribuabili, care deși au beneficiat de creșterea conjucturală a prețurilor produselor, independent de creșterea costurilor de producție și/sau de realizarea investițiilor, au obținut creșterea accentuată a profiturilor pe de o parte, iar pe de altă parte au contribuit la creșterea costului vieții. Acest aspect conduce, de asemenea, la scăderea drastică a nivelului de trai al cetățenilor, impunând statului luarea unor măsuri pentru calmarea efectelor sociale ale acestor anomalii economice.
Prin urmare, se poate observa că, în lipsa introducerii unor prevederi de natură procedurală prin care să se stabilescă modalitatea concretă de stabilire a contribuabililor ce intră sub incidența actului normativ, acesta ar putea fi aplicat intr-o manieră discriminatorie față de contribuabilii agenți economici care își desfășoară activitatea într-un mediu concurențial, pe acelasi segment al pieței, discriminarea fiind generată de structura modului de afacere a fiecărui contribuabil în parte (unii având un model de afacere constituit dintr-o activitate corespunzătoare unui singur CAEN, alții având mai multe activități pe CAEN-uri multiple), ci nu de faptul că unii au beneficiat sau nu de creșterea conjuncturală a prețurilor″, se arată în motivarea amendamentului.
Este vorba de faptul că, grație activităților sale mai diversificate, OMV Petrom nu datorează contribuția, la felul cum este formulată în prezent OUG nr. 186/2022, ponderea în cifra sa de afaceri a CAEN-urilor vizate de ordonanță fiind de sub 75%, în timp ce societăți precum Rompetrol, Romgaz sau Black Sea Oil&Gas, mult mai puțin diversificate, o datorează.
