Fostul deputat PNL Ludovic Orban a fost achitat pe 31 ianuarie în primă instanță în procesul în care DNA îl acuză de folosirea influenței politice – mai precis, de faptul că i-ar fi cerut omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu (patronul UTI) 50.000 de euro ca să-i folosească pentru promovare electorală la B1 TV și Realitatea TV.
Redacția PSnews.ro v-a prezentat deja motivarea completului de trei judecători ai ICCJ, punând accent pe argumentele folosite de către magistratul Ștefan Pistol, care – spre deosebire de Geanina Arghir și Daniel Grădinaru – a vrut să îl condamne pe Ludovic Orban la un an de închisoare cu suspendare.
VEDEȚI ȘI: Pistol la tâmpla PNL: al treilea judecător NU crede în lacrimile lui Orban EXCLUSIV
Argumentația din articolul de mai sus este laborioasă, dar un lucru se desprinde cert: atât judecătorii, cât și inculpatul însuși au recunoscut că fapta pentru care Orban a fost trimis în judecată există, iar fostul vicepreședinte liberal este cel care a comis-o. Rămâne, desigur, de stabilit dacă a fost sau nu corectă acuzarea DNA în legătură cu respectiva faptă. Am subliniat în acel moment faptul că omul politic a fost achitat strict pentru încadrarea cerută de către DNA – dacă încadrarea ar fi fost alta, problema s-ar fi complicat.
Comparația cu Năstase și Dragnea
Dincolo de această realitate, trebuie să vă prezentăm o alta, cu implicații deloc comode pentru cel care candidează acum la președinția PNL: Ludovic Orban a fost comparat cu greii PSD Adrian Năstase și Liviu Dragnea chiar de către judecătorul Pistol, cel care l-a vrut condamnat. Poate vă gândiți că asemuirea s-a referit la ascensiunea sau prestigiul vreunuia dintre cei trei politicieni. Nici vorbă! Ea a avut în vedere ceva situat la polul opus: felul în care – considera magistratul – Orban a urmat exemplul infracțional al fostului, respectiv actualului președinte al PSD, aceștia doi fiind condamnați de către ICCJ tot pentru folosirea influenței politice: în dosarul Trofeul Calității, respectiv în speța Referendumul.
Găsiți AICI motivarea judecătorească obținută de către PSnews.ro. În ea, judecătorul ICCJ invocă sentinţa penală nr.76/30.01.2012 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, definitivă prin decizia penală nr.160/20.06.2012 a Completului de 5 judecători (cazul Năstase) și sentinţa penală nr. 341/15.05.2015, definitivă prin decizia penală nr.114/22.06.2016 (cazul Dragnea).
Iată ce a scris Ștefan Pistol despre condamnarea fostului premier Adrian Năstase:
„Efectuând o paralelă între folosirea influenţei, conform art.13 din Legea nr.78/2000 şi infracţiunea de trafic de influenţă, prev. de art.291 Cod penal, se arată că, în cazul art.13 din Legea nr.78/2000, subiectul activ acţionează în sensul unui fel de «trafic de influenţă» asupra propriei persoane, nu asupra unui terţ. Cu alte cuvinte, în scopul obţinerii foloaselor necuvenite, subiectul activ face uz de influenţa sa intrinsecă, imanentă.
Se arată că practica judiciară s-a exprimat în sensul celor reţinute mai sus. Relevantă în acest sens a fost considerată sentinţa penală nr.176/30.01.2012, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, în dosarul nr.514/1/2009: «Curtea reţine în primul rând că nu doar în România, ci şi în alte ţări cu tradiţie democratică există cutuma desemnării ca şi candidat al unei formaţiuni politice la cea mai înaltă funcţie electivă din stat, a preşedintelui acesteia. O asemenea opţiune este justificată nu doar din considerente de imagine (preşedintele fiind în mod evident persoana cea mai vizibilă, interfaţa partidului în relaţia cu opinia publică), ci şi de calităţile respectivei persoane (care au avut un rol determinant în alegerea sa în fruntea formaţiunii politice şi care, pentru identitate de raţiune, fac din ea persoana cea mai potrivită pentru a candida la o asemenea demnitate în stat). Finanţarea ilegală a unei campanii electorale nu poate fi disociată de persoana beneficiară, căci în toate cazurile cei care comit asemenea fapte o fac în considerarea unui candidat. Asemenea conduite ilicite pot fi motivate de: relaţiile apropiate (de prietenie, intime) dintre beneficiar şi finanţator (înţelegând prin acesta atât persoana care are o contribuţie financiară nemijlocită, cât şi alte persoane care concură, prin faptele lor, la o asemenea finanţare); constrângerea fizică sau psihică exercitată de beneficiar asupra finanţatorului; profitul, imediat sau de perspectivă, pe care finanţatorul îl va avea în urma conduitei ilicite asumate, dar care depinde de o acţiune viitoare a beneficiarului. Totodată, Curtea constată că infracţiunea imputată inculpatului este una de pericol, ceea ce înseamnă că pentru subzistenţa ei nici nu se cere ca beneficiul urmărit, să se fi şi realizat în fapt»”.
De asemenea, redăm felul în care magistratul sus-amintit face trimitere la decizia de condamnare a lui Liviu Dragnea:
„O altă dezvoltare a aspectelor teoretice referitoare la tipicitate în cazul infracţiunii prev. de art.13 din Legea nr.78/2000 a fost realizată prin sentinţa nr.341/15.05.2015 pronunţată de Secţia penală a Î.C.C.J., prin care inculpatul a fost condamnat pentru infracţiunea prev. de art.13 din Legea nr.78/2000 fapta – săvârşită cu ocazia campaniei electorale ……, pe care o coordona, precum şi în ziua votului – constând în aceea că şi-a exercitat influenţa şi autoritatea provenind din funcţia de conducere deţinută în cadrul partidului ….. în scopul de a obţine succesul demersului electoral (……) prin utilizarea de mijloace interzise de lege, astfel cum acestea au fost anterior prezentate (……).
În sentinţa menţionată, s-au arătat următoarele aspecte referitoare la tipicitatea faptei prev. de art.13 din Legea nr.78/2000:
«Infracţiunea presupune un subiect activ calificat, persoana care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat, ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, condiţie îndeplinită în cauză întrucât, astfel cum s-a mai arătat, inculpatul ……. ocupa funcţia de ….. al partidului …….., era coordonatorul campaniei electorale, cu o poziţie de autoritate, de conducere a tuturor activităţilor desfăşurate în această perioadă.
Elementul material al laturii obiective constă în folosirea influenţei ori autorităţii derivate din funcţia exercitată în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Inculpatul ….. şi-a folosit influenţa şi autoritatea impusă de funcţia deţinută, solicitând în diverse forme (adresă, mesaje SMS) luarea unor măsuri interzise de lege, în scopul a mobilizării cetăţenilor la vot pentru asigurarea succesului demersului iniţiat de …… (din care partidul …. făcea parte), constând în validarea rezultatelor ….. prin folosirea de mijloace nelegale. Caracterul necuvenit, injust, al folosului decurge din faptul că atingerea scopului urmărit s-a bazat şi pe mijloace interzise de lege (….). Orice rezultat, orice urmare obţinută prin metode care contravin legii reprezintă întotdeauna un folos necuvenit, în sensul art. 13 din Legea nr. 78/2000.
Infracţiunea analizată face parte din categoria infracţiunilor formale, astfel că urmarea imediată reprezintă o stare de pericol; fapta pune în pericol valorile sociale protejate de norma penală referitoare la încrederea publică în activitatea desfăşurată de partide care presupune lipsa oricăror acte de folosire a influenţei pentru obţinerea de foloase necuvenite. În cauză, starea de pericol se deduce din însăşi săvârşirea faptei.
Infracţiunea se consumă în momentul în care persoana acuzată şi-a folosit influenţa şi autoritatea în scopul de obţine un folos necuvenit. În consecinţă, fapta constituie infracţiune indiferent dacă foloasele au fost sau nu obţinute. Orice activitate ulterioară acestui moment nu are influenţă asupra existenţei infracţiunii analizate …..Fapta a fost comisă cu intenţie directă, de vreme ce inculpatul a dat indicaţii precise asupra modului în care persoanele aflate în sfera sa de influenţă şi autoritate să procedeze pentru atingerea scopului urmărit».
Sentinţa a rămas definitivă prin decizia nr.114/22.06.2016 a Completului de 5 judecători de la Î.C.C.J., decizie în care s-au mai menţionat următoarele:
«În acest context, întrucât consumarea infracţiunii are loc la momentul folosirii influenţei, devine nerelevant dacă prin folosirea influenţei şi autorităţii de care se bucura apelantul intimat inculpat s-a atins sau nu scopul obţinerii ….. prin utilizarea de mijloace nelegale (finalitate urmărită prin săvârşirea faptei ce constituie elementul material al infracţiunii), intenţia directă neputând fi confundată cu obţinerea, în concret, a rezultatului material al săvârşirii infracţiunii – folosul necuvenit urmărit»”.
Oare ce părere au PNL-iștii…
…despre un coleg care vrea să le devină președinte, dar care este pus pe aceeași treaptă cu niște PSD-iști condamnați definitiv? Și nu este vorba aici despre vreo declarație făcută la nervi de te-miri-ce adversar politic, ci chiar de o motivare judecătorească.
În schimb, din punct de vedere politic, situația este încă mai spinoasă pentru Ludovic Orban: cu ce siguranță de sine se va prezenta în fața delegaților de la Congresul PNL de pe 17 iunie, în condițiile în care a fost băgat în aceeași oală cu doi dintre politicienii pe care i-a înjurat cât a putut?
Situația este cu atât mai delicată pentru Ludovic Orban, cu cât acesta se laudă în lung și-n lat că în 2011 a fost singurul PNL-ist care s-a opus formării USL – făcând, desigur, din aceasta un titlu de glorie cu privire la propria luptă anti-PSD-istă. Ei bine, se pare că acum l-au ajuns blestemele social-democraților pe Ludovic Orban.
Dincolo de ceea ce am scris mai sus, rămâne altă întrebare, mult mai grea: în ce măsură Statutul PNL i se aplică din punct de vedere moral (deocamdată doar moral, fiindcă procesul nu s-a încheiat) lui Ludovic Orban, ținând cont de faptul că atât el, cât și toți cei trei judecători ai instanței de fond au stabilit că fapta există, că Orban este autorul ei, singura problemă pe care urmează a o stabili definitiv apelul fiind legată de corectitudinea acuzării? Oricum: redacția PSnews.ro a expus deja pe larg această problemă în articolul de mai jos.
CITIȚI ȘI: Pistol la tâmpla PNL: al treilea judecător NU crede în lacrimile lui Orban EXCLUSIV
