Contactat de PS News, analistul economic Adrian Negrescu a vorbit despre subiectul discutat în ședința coaliției de guvernare privind măsurile destinate reducerii cheltuielilor bugetare.
El afirmă că „este o ordonanță a excepțiilor pentru că sunt foarte, foarte multe excepții, față de ideile inițiale care vizau o reducere semnificativă a cheltuielilor cu salariile, bunurile și serviciile. Deci atunci estimam noi impactul bugetar undeva la nivel de 4-5 miliarde lei. Mă tem că în condițiile în care, vin noi precizări de la Palatul Victoria rezultă că această ordonanță e mai mult așa, o formă de a te face că lucrezi, un fel de frecție la un picior de lemn, în condițiile în care deficitul bugetar se accentuează de la o lună la alta.
Noi, în primele două luni aveam, deja un deficit de 17 miliarde de lei, care probabil în luna martie a trecut de nivelul de 20 de miliarde. Deci, în esență este o ordonanță imposibilă, care probabil nu va fi aplicată, decât în măsura în care va acoperi practic discuțiile legate de pensii, pensiile speciale, de reforma administrației publice.
Este un foc de paie, un joc de de imagine menit să dea impresia că statul face economie când, de fapt, cheltuielile statului cresc. Dovadă că în primele două luni numai cheltuielile cu bunurile și serviciile creșteau cu 23,7% adică cu aproape 2,7 miliarde de lei.” susține analistul economic.
De asemenea, Adrian Negrescu a mai comentat și afirmația premierului liberal Nicolae Ciucă care susținea că deficitul aparţine marilor contribuabili care nu și-au plătit datoriile.
Analistul economic a precizat că „problema e la marii contribuabili din sectorul bugetar, companiile de stat, care de ani de zile se află pe primele locuri la capitolul neplată în topul datoriilor neachitate la bugetul de stat”
„Marile companii nu își permit să nu își plătească datoriile, în condițiile în care Fiscul e cu cu ochii pe ei și există protocoale semnate cu ANAF legate de dinamica plății taxelor și impozitelor. Cred că problema e la marii contribuabili din sectorul bugetar, companiile de stat, care de ani de zile se află pe primele locuri la capitolul neplată în topul datoriilor neachitate la bugetul de stat.
Premierul Ciucă trebuia să îi cheme pe șefii companiilor de stat la discuții să-i întrebe de ce nu își plătesc taxele și abia după aceea să vorbească despre mediul privat. Este o ordonanță imposibilă, pentru că vă mai dau un exemplu foarte concret: se propune înghețarea practic a bugetului de salarii în sectorul bugetar la nivelul anului 2022. Să nu uităm că între timp în lunile ianuarie, februarie, martie au crescut salariile din sectorul bugetar, la unii chiar cu 50% și mă refer la cei care lucrează cu fonduri europene. Ce facem cu acești oameni? Le tăiem salariile la nivelul anului 2022? Ce facem cu banii alocați pentru salarii pentru creșterea salariilor? Adică sunt multe semne de întrebare la care sper ca măcar ministerul Muncii să răspundă, dacă nu premierul Ciucă.” a conchis analistul economic, Adrian Negrescu.
Nouă ședință a coaliției de guvernare pentru reducerea cheltuielilor bugetare
Este săptămâna în care guvernul va anunța oficial pachetul de reformă a cheltuielilor publice, care vizează economii de miliarde de lei până la sfârșitul anului.
Premierul a promis că nu va fi austeritate, ci cumpătare, nu vor fi modificate sumele pentru investiții și nici nu vor fi reduse salariile în sectorul bugetar, dar nici nu vor mai crește anul acesta, la fel cum nu vor mai fi nici angajări la stat, potrivit discuțiilor din coaliție pe această temă. Autoritățile ar vrea să interzică și cumulul pensiei cu salariul în sistemul public, cu excepția medicilor și a profesorilor.
„Prin aceste măsuri fiscale pe care le vom aproba după ce vom avea o decizie în coaliție, să ne asigurăm că nu ieșim din ținta de deficit. Nu vorbim de măsuri de austeritate, pentru că am văzut în ultimii ani că nu numai economia românească, ci orice economie nu se dezvoltă și nu funcționează în parametri normali pe măsuri de austeritate. În schimb, pe măsuri de cumpătare cred că se poate discuta în așa fel încât gestionarea banilor publici să poată să se facă într-un mod cât mai eficient”, anunța premierul Nicolae Ciucă zilele trecute.
Potrivit premierului, deficitul de colectare din primele trei luni ale anului se datorează faptului că marii contribuabili nu și-au plătit la timp datoriile şi a făcut în acest sens un apel la aceștia, dar și la instituțiile de colectare. La rândul său, ministrul finanțelor, Adrian Câciu, a explicat că este vorba de o eficientizare a cheltuielilor publice, astfel încât să se creeze spațiul fiscal necesar pentru a veni cu măsuri de sprijin pentru economie și populație.”
Proiectul de ordonanță de urgență pentru reducerea cheltuielilor ar urma să fie aprobat în prima ședință de guvern.
Puteți citi AICI proiectul Guvernului.
În document sunt prevăzute următoarele măsuri:
Salariile personalului, înghețate la nivelul anului 2022
Conducătorii autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, au obligația de a dispune măsurile necesare, astfel încât cheltuielile de personal efectuate în anul 2023, să nu depășească nivelul plăților din anul 2022 exclusiv sumele aferente titlurilor executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, majorate cu 5%.
Cheltuielile de funcționare ale instituțiilor și companiilor de stat îngheață la nivelul din 2022.
Interzis la cumpărarea, preluarea în leasing sau închirierea de autoturisme, mobilier și aparatură birotică.
Sunt interzise angajările la instituții publice centrale și locale și în firmele de stat
În anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante din:
a) instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare;
b) instituțiile publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare.
E interzis cumulul pensie-salariu la stat, cu excepția educației și sănătății
– Prevederile prezentului articol nu se aplică persoanelor care ocupă funcții didactice de predare din unitățile de învățământ și funcții de specialitate medico-sanitară din unitățile sanitare.
– Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și beneficiarilor de pensii de serviciu și pensii militare stabilite prin legi speciale.
Condiții suplimentare pentru angajații la stat care iau sporuri pentru că au doctorat:
”(1) Personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor beneficiază de o indemnizaţie lunară pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul și dacă are prevăzute în fișa postului un set de atribuții obiective și cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar.
Cuantumul salarial al acestei indemnizaţii nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor prevăzută la art. 25.”
Instituțiile pierd fondurile necheltuite în primul trimestru.
Cursurile de formare profesională și team-building-urile sunt interzise.
O persoană poate fi membru în maximum două consilii de administrație.
Deficit bugetar de 1,07% din PIB după primele două luni
Execuţia bugetului general consolidat, în primele două luni ale anului 2023, s-a încheiat cu un deficit de 1,07 % din PIB, respectiv 17,04 miliarde de lei, conform informațiilor furnizate de MinisteruL Finanțelor Publice. La finele lunii februarie a anului trecut, bugetul se închidea pe un deficit de 9,51 miliarde de lei, respectiv 0,72% din PIB, mult mai mic.
Oficialii Ministerului Finanțelor dau vina pe încasările reduse la bugetul public, pentru acest deficit, dar și pe ajutoarele acordate persoanelor vulnerabile. Potrivit MF, creşterea deficitului bugetar în primele două luni ale acestui an a fost influenţată şi de încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum şi de influenţele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România.
Bugetul pentru acest an este construit, conform informațiilor Ministerului Finanțelor Publice, pe o prognoză de PIB nominal de 1.552,1 miliarde de lei, cu o creştere reală de 2,8%, şi pe o scădere a deficitului public la 4,4% din PIB, de la 5,7% anul trecut.
