Rusia ultimului deceniu pare să fie un alt stat, mult mai conectat la scena internațională și capabil să aibă parteneri, deși rămâne de văzut dacă îi poate menține.
Luni, la Paris, liderii Franței, Germaniei, Ucrainei și Rusiei s-au întâlnit și au discutat aproape 6 ore despre situația din Ucraina. La finalul întâlnirii, a fost semnată declarația de pace din Ucraina, care nu aduce schimbări concrete, ci e doar o schimbare de viziune și de concept. Singurul aspect important al acestei declarații este încetarea focului în Ucraina, care reprezintă un mare pas. Ar trebui ca de acum înainte să nu mai avem conflicte armate.
Dacă până acum Rusia nega ferm orice implicare și refuza să aplaneze conflictele din Ucraina, Putin a decis să se așeze la aceeași masă cu liderii Uniunii Europene – Angela Merkel, cancelarul Germaniei, și Emmanuel Macron, președintele Franței. Este o apropiere evidentă între Rusia și Uniunea Europeană, dar absolut necesară dacă ne amintim că în urmă cu 3 ani, anumiți europarlamentari cereau intervenția militară în Ucraina, ceea ce ar fi turnat gaz pe foc. Diplomația europeană, deși a reacționat mai greu, a reușit să calmeze puțin spiritele.
Merkel și Macron erau optimiști privind viitoarele relații dintre Rusia și Ucraina, mizând pe o îmbunătățire a relațiilor între cele două state. UE a înțeles că fără Rusia nu se poate dezvolta, iar continuarea conflictelor cu Moscova reprezintă o piedică pentru viitorul economic al zonei euro.
Angela Merkel a recunoscut că aceste discuții sunt abia la început și mai sunt multe probleme de rezolvat pentru a regla situația din Ucraina. Macron este optimist mai ales în privința unei înțelegeri privind viitoarele alegeri din Estul Ucrainei.
„Știm că există dezacorduri în privința calendarului și etapelor și am avut o discuție despre asta, dar am spus să ne acordăm 4 luni pentru a stabili pacea și condițiile politice pentru aceste alegeri”, a declarat președintele francez la sfârșitul întâlnirii.
În această privință, chiar Zelenskyi, președintele Ucrainei, este cel care vrea să preia controlul în Est cât mai repede, înainte de alegerile locale în regiunile separatiste. „Am insistat ca Ucraina să preia controlul frontierelor sale”, a declarat liderul Ucrainei.
Moscova s-a opus oricărei modificări a acordului și Putin a anunțat că Ucraina va prelua controlul frontierelor doar la alegeri. Președintele Ucrainei se teme, chiar dacă n-a declarat, că va pierde de sub control Estul Ucrainei, iar Rusia ar putea interveni în alegeri. Dar fiind vorba de separatiști pro-Rusia este greu de crezut că vor accepta atât de ușor să se supună conducerii de la Kiev, deci conflictul nu e deloc încheiat, însă forțarea unui final poate reaprinde războiul.
Cert este că Zelenskyi a plecat pesimist de la Paris și a spus că a rezolvat foarte puține probleme. Schimbul de prizonieri este un alt aspect important, dar Zelenskyi a precizat că „încetarea focului a fost declarată de 20 de ori în ultimii 5 sau 6 ani și de 20 de ori a fost încălcată”.
Uniunea Europeană așteaptă acum ca Ucraina și Rusia să-și respecte angajamentele și în funcție de acestea, peste 4 luni, vor exista alte negocieri.
Atât Macron, cât și Zelenskyi au fost criticați în Europa pentru că au acceptat mult prea ușor apropierea de Rusia și acordul. Însă Uniunea Europeană a anunțat că nu va renunța prea curând la sancțiunile economice impuse Rusiei. Josep Borell, noul șef al politicii externe a UE, a declarat că „nimeni nu se gândește să elimine sancțiunile fără să aibă rezultate la problemele care au impus aceste sancțiuni”. Cu alte cuvinte, Rusia mai are mult de muncit dacă vrea să devină un partener al Uniunii Europene.
Totuși, pacea din Ucraina reprezintă un început pentru viitoarele relații economice dintre Rusia și Uniunea Europeană, însă e mult prea devreme să vorbim despre o apropiere între UE și Rusia atât timp cât nu știm condițiile.
Pacea din Ucraina ar trebui să fie și un motiv de bucurie pentru România, deoarece ar putea fi pentru țara noastră o nouă piață de desfacere. România ultimilor ani a înclinat mai mult spre politica externă a SUA decât a UE și nu e clară poziția Statelor Unite la situația din Ucraina. SUA a evitat să se implice sau UE a preferat să fie actorul principal în această problemă. Cert e că România ar trebui să aibă un plan pentru Ucraina, indiferent ce se va întâmpla, pe care să-l discute cu Uniunea Europeană. În caz contrar, UE ar putea miza pe Ungaria.
