Consultările de la Palatul Cotroceni dintre președinte și partidele parlamentare a provocat nemulțumire pe scena politică din România. Președintele PLR, Călin Popescu-Tăriceanu, și-a exprimat regretul cu privire la faptul că partidul pe care îl conduce nu a fost invitat. La consultările din ianuarie, Elena Udrea era cea care se declara nemulțumită că PMP nu a fost invitat.
De ce s-a creat această problemă? În primul rând, cele două formațiuni sunt înscrise oficial în registrul partidelor, ambele fac parte din grupuri parlamentare. Motivul despre care vorbea președintele Senatului în privința neinvitării partidului său la Cotroceni a fost acela al neparticipării formațiunii la alegerile din 2012. Într-adevăr, nici PLR și nici PMP nu au participat la alegerile din 2012, însă membrii lor au participat și au fost aleși uninominal (adică nu pe lista vreunui partid). Klaus Iohannis a decis, însă, că cele două partide nu sunt parlamentare. Totuși, la consultări nu au fost invitați nici foștii membri ai PPDD, care au fost aleși în 2012, dar care și-au schimbat denumirea în PND (partid care și-a constituit un nou grup în Parlament). Motivul pentru care nu au fost invitați nu se cunoaște, deoarece, aceiași parlamentari, au fost la consultările anterioare. Probabil că asocierea cu PMP, partidul lui Traian Băsescu, i-a făcut nefrecventabili pe cei din grupul lui Daniel Fenechiu.
Ce le dă dreptate celor din PMP și PLR? În primul rând, cel mai bun argument, este cel al precedentului creat de către Traian Băsescu. Pe 10 martie 2010, în premieră, la consultările dintre un preşedinte al României şi partidele parlamentare, la Cotroceni au fost invitaţi şi independenţii din grupul lui Gabriel Oprea, cei care acum formează UNPR, dar care nu existau din punct de vedere juridic nici ca partid politic şi nici ca grup parlamentar din cauză că regulamentele parlamentare nu permiteau aşa ceva la acea vreme. În semn de protest faţă de invitarea grupului Oprea, delegaţiile PNL şi PSD au părăsit Palatul Cotroceni, fără să participe la consultări. Așadar, problema de partid parlamentar sau de partid neparlamentar este greu de explicat de către Klaus Iohannis după ce Traian Băsescu a făcut acest gest de a invita un partid înființat pe parcursul legislaturii respective. Totodată, dacă e să o luăm logic, partidele care sunt în Parlament, sunt înscrie în registrul partidelor, dar fac parte și din grupuri parlamentare, ar trebui să participe la consultări în care se specifică faptul că sunt cu partide parlamentare. De asemenea, în susținerea partidelor politice create pe parcursul unei legislaturi vine și legea 370/2004, actualizată în 2014, care poate fi găsită pe site-ul roaep.ro. La Capitolul 1, articolul 2, litera e) se prezintă în mod clar definiția partidelor politice parlamentare – partidele şi alte formaţiuni politice care au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camerele Parlamentului şi care au obţinut în urma ultimelor alegeri generale pentru Parlamentul României mandate de deputaţi sau senatori pentru candidaţii înscrişi pe listele acestora ori pe listele unei alianţe politice sau electorale din care au făcut parte partidele ori formaţiunile politice respective.
Astfel, PMP, PLR și PND au rezultat din partide care au participat la scrutinul din 2012, parlamentarii au fost aleși uninominal (fapt care ar trebui să dea o greutate mai mare), iar în același timp au și grupuri parlamentare. Așadar, care este motivația președintelui Iohannis de a nu invita și partidele mici la consultări, nu se cunoaște, însă sunt destule argumente în favoarea consultării acestora.
