Parlamentul European cere Comisiei să nu aprobe planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR) ale Poloniei și Ungariei până nu sunt lămurite preocupările legate de statul de drept și transparență, se arată într-un comunicat.
În cadrul unei dezbateri cu comisarul Paolo Gentiloni pe tema planurilor de redresare din Ungaria și Polonia, deputații europeni au cerut mai multă transparență pentru a se asigura că fondurile sunt alocate în mod corespunzător.
Comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, a informat miercuri deputații europeni, spunând că, în prezent, 22 din cele 25 de planuri naționale de redresare prezentate au fost aprobate. Planurile Bulgariei și Olandei nu au fost încă prezentate, iar cele ale Ungariei, Poloniei și Suediei așteaptă să fie aprobate de Comisie. El a insistat că, în timp ce Comisia își finalizează evaluarea celor trei planuri rămase, nu va oferi puncte de vedere cu privire la pre-evaluări și planuri individuale.
În timpul dezbaterii, majoritatea deputaților europeni au cerut ca procesul de aprobare să fie mai transparent pentru a le permite să înțeleagă ce măsuri au luat guvernele ungar și polonez pentru a aborda preocupările legate de statul de drept și atacurile asupra sistemului judiciar, primatul legislației UE, achizițiile publice, corupția și tratamentul inegal al minorităților.
De asemenea, mulți deputați au declarat că Comisia nu ar trebui să aprobe planurile decât dacă toate deficiențele sunt abordate în mod corespunzător, în conformitate cu normele de condiționalitate bugetară care protejează interesele financiare ale UE și banii contribuabililor. În același timp, ei au subliniat că nu acționează împotriva cetățenilor maghiari și polonezi obișnuiți; dimpotrivă, ei vor să se asigure că banii UE ajung la oamenii și companiile care au nevoie și nu la politicieni corupți.
Mecanismul de redresare și de reziliență (MRR) este cel mai important element constitutiv al pachetului de stimulare NextGenerationEU și un instrument temporar de criză conceput pentru a ajuta țările UE să facă față efectelor pandemiei COVID-19, cu o valoare totală de 672,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi și granturi. Până în prezent, au fost prezentate 25 de planuri naționale, dintre care 22 au fost aprobate de Comisie și 19 adoptate de Consiliu. Ulterior, o prefinanțare de 51,5 miliarde EUR solicitată a fost deja plătită către 16 state membre.
