Invitat la „Puterea Știrilor”, directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a declarat că nu se poate vorbi de o prăbușire a încrederii românilor în Uniunea Europeană și NATO, ci doar de o oscilație a acesteia în funcție de evenimente. De exemplu, a precizat el, pandemia de COVID-19 a influențat negativ încrederea în UE, în timp ce , dimpotrivă, începutul războiului din Ucraina a dus la o creștere semnificativă. Politologul a adăugat că și politicienii români fac rău din acest punct de vedere când promovează teme false și anti-europene – precum cea referitoare la o pretinsă obligație de a mânca făină de greieri.
PS News: Peste trei pătrimi dintre români nu vor ca România să iasă din Uniunea Europeană și 80% nu vor ca România să iasă din NATO. În ce cheie să înțelegem aceste cifre?
Remus Ștefuresc: Da, este vorba de un sondaj de opinie INSCOP Research, cu date culese în perioada 1-17 martie. Aceste date vin și în contextul în care am văzut în ultima perioadă în spațiul românesc o serie de interpretări exagerate cu privire la prăbușirea încrederii românilor în Uniunea Europeană, ceea ce, sigur, este departe de realitatea socială, de modul în care percep românii Uniunea Europeană. Nu vorbim de o prăbușire. Încrederea în Uniunea Europeană oscilează și a oscilat în ultimii 10 ani, creșteri, scăderi, creșteri, scăderi succesive, influențate de agenda publică.
PS News: Ce influențează aceste creșteri și scăderi?
Remus Ștefureac: De exemplu, într-o primă fază, pandemia COVID a influențat negativ încrederea în Uniunea Europeană. Ulterior, după ce am avut un flux masiv de vaccinuri, a influențat pozitiv încrederea în Uniunea Europeană. Războiul din Ucraina, într-o primă fază și mai ales în prima parte, în momentul declanșării, a determinat o creștere semnificativă a încrederii în Uniunea Europeană, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, pentru că toată lumea a văzut care este diferența, până la urmă, și cât de importantă este calitatea noastră de membru al Uniunii Europene și, evident, și al NATO.
PS News: Poate politicianul român să influențeze încrederea românilor în Uniunea Europeană?
Remus Ștefureac: Sigur, cu un discurs eurosceptic. Preluarea total neinspirată, să spunem, a unor politicieni din partidele mainstream, din partidele, să spunem, tradiționale, a unor teme antieuropene sau eurosceptice nu are cum să facă bine. Dacă începem să vorbim despre faptul că românii vor fi obligați să mănânce făină de greieri, ca să iau doar una dintre dezinformările care circulă și care a fost vânturată și de politicieni, nu doar din partide eurosceptice sau partide care emit frecvent mesaje anti-europene, ci și de politicieni din partide responsabile. Astfel de abordări nu fac bine. Cine încearcă să copieze teme ale ultra-naționalismului românesc nu face decât să legitimez asemenea abordări care au și o directă legătură cu discursul antieuropean promovat intens, mai ales în ultima perioadă, dar nu numai de către Rusia.
Deci, da, asemenea abordări iresponsabile alimentează opinia publică în sens negativ. Dar vorbim de elemente strict conjuncturale, pentru că, în esență, românii sunt cumva mai inteligenți decât propaganda, sunt mai inteligenți și decât prostia – și o spun apăsat – unor politicieni care fie cu bună știință, fie din necunoaștere, fie pur și simplu din ignoranță, promovează discursuri anti-europene. Românii sunt totuși mai inteligenți, iar marea masă a populației, imensa majoritate a românilor, nu ia în considerare sub nicio formă perspectiva ieșirii României din Uniunea Europeană. Avem 76,8 aproape 77% dintre români care resping asemenea ipoteză. De asemenea, avem 80% dintre români care resping perspectiva ieșirii României din NATO. Adică hipermajorități de cetățeni responsabili care înțeleg avantajele certe ale calității noastre de membru al Uniunii Europene. Există o critică a societății românești și o nemulțumire, să spunem, în legătură cu faptul că poate noi nu utilizăm suficient toate pârghiile și oportunitățile calității de membru al Uniunii Europene, aici este adevărat, dar este și o critică implicită la adresa decidenților interni.
De asemenea, pot exista și nemulțumiri legate de subiecte emoționale, dar și în care România a fost clar nedreptățită, așa cum este tema Schengen, unde unii politicieni au încercat să prezinte ca un refuz sau un vot blam dat de întreaga Uniunea Europeană României. Ori e departe de a fi adevărat acest lucru, vorbim de un refuz al Austriei, în condițiile în care Parlamentul European, Comisia Europeană au susținut România. E adevărat, însă, și aici pun un semn de întrebare și asta se poate traduce și într-un fel de presiune publică, inclusiv asupra autorităților europene. Poate nu ar fi rău ca în astfel de contexte în care state membre precum Austria utilizează profund, dar profund populist și nedrept atitudini împotriva altor state membre, cum este România pe tema Schengen, să fie chiar sancționate politic.
PS News: Poate printr-o voce mai puternică a politicienilor români, de ce nu…
Remus Ștefureac: Asta cu siguranță. Așa cum spuneam, există o așteptare a cetățenilor României ca pârghiile, oportunitățile statutului de membru să fie valorificate mai bine. Acestea nu pot fi valorificate decât prin modul în care este administrată țara, decât prin modul în care reușim să atragem bani europeni, să-i cheltuim judicios în folosul public, să întărim politici publici de dezvoltare locală, regională și națională utile României. Toate acestea țin de administrația centrală, de administrație locală, de politicienii din România, evident.
