”Deficitul bugetar structural reprezintă un dezavantaj pentru economia României, în condițiile unui șoc economic extern”, a adăugat Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale, pentru PSNews.
Piața fianciară din România este foarte subțire, iar guvernul nu are multe opțiuni să se împrumute pe plan intern. Astfel, guvernanții sunt obligați să atragă surse financiare, prin care să rostogolească serviciul datoriei publice, de pe piețele externe.
Problema apare însă în momentul în care apar șocuri pe piețele externe, care cresc semnificativ dobânzile creditelor. Iar state precum România, care sunt obligate să se împrumute de pe piețele financiare internaționale, vor suporta costuri mult mai mari pentru împrumuturile pe care le contractează, ceea ce conduce la creșterea accelerată a serviciului datoriei publice, care devine nesustenabil și aruncă țara în criză.
Un nivel sustenabil pentru datoria publică a României, conform calculelor BNR, este de 45% din PIB. Țara noastră nu a ajuns încă la acest prag, spune Dăianu, dar pot apărea probleme, în condițiile unei crize economice internaționale, ce va sili Guvernul să se împrumute cu costuri mult mai mari, de pe piețele externe.
Ministerul Finanțelor Publice a atras în 4 octombrie 2018, de pe piețele financiare internaționale,1,75 miliarde euro, printr-o emisiune de euroobligațiuni în două serii, din care 1,15 miliarde euro cu maturitatea de 10 ani şi o dobândă 2,875%, respectiv 600 milioane euro cu maturitatea de 20 ani şi o dobândă de 4,125%.
Dobânzile sunt însă mai mari decât cele de anul trecut, semn că credibilitatea României pe piețele financiare este în scădere, iar bancherii speculează foamea Guvernului de bani. Cu exact un an în urmă Guvernul se împrumuta de un miliarde de euro, sumă pentru care plătea pe zece ani un cupon de 2,375%, adică cu 0,5 puncte procentuale sub ce plătește acum, anunță Digi24.ro.
Activitatea economică în zona euro a înregistrat în octombrie cel mai semnificativ declin din ultimii doi ani, pe fondul sporirii tensiunilor comerciale şi al tarifelor vamale. Iar încrederea specialiştilor în evoluţia economiei din zona euro continuă să se diminueze, ceea ce face ca aștepările pentru o nouă recesiune în Europa să fie din ce în ce mai puternice.
România, cu o economie integrată în proporție de 70%-80% în cea europeană, nu poate spera că va fi ferită de contagiune, în cazul unei crizei la nivelul Uniunii Europene.
Cu atât mai periculoasă devine situația prezentă, când există semnale că guvernul va depăși limita de deficit, de 3% din PIB.
