Statul român se împrumută într-un ritm din ce în ce mai susținut de la băncile comerciale care activează pe piața autohtonă. Având la dispoziție oferta statului român, de a-și plasa resursele financiare ușor și cu risc minim în titlurile emise de ministerul de Finanțe, băncile nu se zbat foarte tare să vină în întâmpinarea cererii de creditare, din partea mediului de afaceri sau al populației.
Din totalul celor 48 miliarde euro, care reprezintă volumul creditelor acordate de băncile din România, aproximativ 4 miliarde sunt destinate firmelor, 20 de miliarde merg la populație, iar restul merg către stat.
Doar 7 bănci din România, din cele 38, dețin un volum de 75% din cele 48 de miliarde. Iar celelalte 31 de bănci oferă doar 25% din credite.
Pentru a analiza care sunt consecințele acestei stări de fapt și a identifica o posibilă soluție, PSNews a luat legătura cu avocatul Gheorghe Piperea.
”Creditele comerciale oferite de bănci sunt foarte mici, nimic, au un volum penibil, de 3-4 miliarde euro, pentru o economie ca cea României, de 200 miliarde euro”, a declarat Gheorghe Piperea, în exclusivitate pentru PSNews.
”În ciuda prezentărilor laudative și optimiste, sistemul bancar românesc este cel mai mic din Europa, raportat la dimensiunea economiei, mai mic chiar și decât în țările baltice, pentru că băncile s-au concentrat pe această modalitate foarte comodă de a face bani pe spatele statului român, prin achiziționarea de titluri de stat.
Guvernul este cel care ar trebui să rupă acest cerc vicios, pentru că BNR nu are nici un interes să o facă și nu o va face, cât timp guvernator va fi Isărescu”, a adăugat el.
Nici în privința ofertelor de economisire, sectorul bancar nu se poate lăuda cu o contribuție mai semnificativă adusă economiei autohtone.
”În comparație cu Bulgaria, care, la o economie de patru ori mai mică decât a României, are depozite bancare de 200 miliarde euro, România are depozite bancare de 73 miliarde euro”, spune Piperea.
O altă nemulțumire la adresa băncilor, exprimată în ultimul timp de tot mai multe voci, care au culminat cu introducerea de către guvern, săptămâna trecută, a așa-zisei ”taxe pe lăcomie”, este legată de diferența dintre costurile economisirii și cel al creditării.
Astfel, în timp ce băncile oferă dobânzi de 1% la depozite, sub rata inflației, costul creditelor poate ajunge și la 6-7%.
”Băncile oferă credite extraordinar de scumpe.
Din această situație pierd inclusiv băncile: chiar dacă ele anunță triumfalist că au, după primele 10 luni ale anului în curs, un profit cumulat de aproximativ 5,7 miliarde lei, instituțiile de credit pierd, pentru că agenții economici preferă deja să evite băncile, iar această tendință se va accentua în 2019.
În plus, o dată cu dispariția programului Prima casă, nici populația nu se va mai împrumuta la bănci”, mai spune Gheorghe Piperea.
