Comisia Europeană a respins Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR) al României, scris de actuala coaliție de guvernare formată din PNL-USRPLUS-UDMR. Marele risc este acela de a nu avea proiecte pentru toate cele 29 de miliarde, cât este alocat pentru țara noastră, și să primim banii foarte târziu.
Prin Hotărârea de Guvern 889/2020, PNRR este responsabilitatea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, dar la acest proiect au lucrat toate ministerele, iar președintele Klaus Iohannis a participat la mai multe negocieri, când invita la Cotroceni diferiți miniștri sau lideri ai partidelor politice. Prin urmare, eșecul PNRR reflectă o vină colectivă a noii clase politice ce nu a înțeles cerințele UE.
Guvernul României a demonstrat că nu are specialiști care să înțeleagă ce își dorește Uniunea Europeană să realizeze cu Recovery Fund, fondul de 750 de miliarde de Euro, și cum ar putea țara noastră să se adapteze la această schimbare europeană. Guvernul a introdus proiecte care nu reflectă deloc interesele UE, cum ar fi investițiile tot mai numeroase în autostrăzi. Uniunea Europeană oferă alte fonduri pentru autostrăzi, iar multe dintre cele aflate acum în construcție sunt realizate cu bani europeni. Totodată, ar trebui să fim conștienți de faptul că o autostradă nu se poate termina în doar 5 ani, așa cum cere UE.
PNRR este un program de reforme și acțiune rapidă, pentru a relansa la capacitate maximă motoarele economiei europene. PNRR reinventează două noi piețe de consum: digitalizarea și tranziția verde. Doar că aceste domenii nu sunt deloc soluții la numeroasele probleme ale României. Pentru ca o țară să acceseze banii europeni, trebuie să prezinte anumite reforme pe care le poate realiza cu PNRR. Spre exemplu: reforma CFR, Tarom, sistemului de sănătate prin digitalizare, sistemului de educație etc. România trebuie să-și asume niște obiective și peste câțiva ani să aibă rezultate. Dacă nu apar primele rezultate, nu mai primim diferența de bani pentru proiectul respectiv.
Ideea de a negocia cu ministrul fondurilor europene este una greșită de la bun început. Guvernul trebuie să demonstreze că luptă cu toată încrederea pentru PNRR și să-l trimită pe Florin Cîțu la negocierile cu Comisia Europeană. Un ministru al fondurilor europene nu-și poate asuma nicio reformă, pentru că nu are credibilitate. Premierul are în spatele său întregul guvern, dar și majoritatea parlamentară cu care poate negocia eventuale reforme promise în fața Comisiei Europene. De asemenea, Florin Cîțu are experiență în domeniul bancar și ar fi putut să le explice birocraților europeni ce impact are PNRR asupra economiei naționale. Cristian Ghinea este expert doar pe hârtie, pentru că la proba practică eșuează mereu lamentabil, cum a făcut și în 2016, când era ministru la același minister.
România are o lună la dispoziție să refacă PNRR-ul așa cum i-a indicat Comisia Europeană. Cea mai bună soluție pentru guvern ar fi să angajeze experți internaționali care să-i ofere consultanță, pentru a evita situația în care ne vom face din nou de râs. Dar din declarațiile politicienilor din coaliție, aflăm că ar fi de fapt o negociere între partide. Lipsa de viziune și specialiști este evidentă. Guvernul nu are un obiectiv clar, nu lucrează la o strategie, ci asistăm la o luptă între grupuri de interese.
Avem toate șansele să nu atragem toate cele 29 de miliarde de Euro, în condițiile în care banii europeni sunt motiv de luptă între partidele politice, nu avem specialiști pe proiecte privind digitalizarea și tranziția verde, și întârziem scrierea fiecărui proiect deoarece ministrul Cristian Ghinea nu are experiență în domeniu și este concentrat pe jocuri politice.
