În efortul de a reduce risipa resurselor, Bruxelles vrea să cumpărăm mai puține haine, să reparăm în loc să înlocuim telefoanele mobile, să reciclăm în loc să aruncăm.
Comisia Europeană a făcut public luni „Planul de acțiune pentru o economie circulară” pentru a reduce deșeurile, a încuraja reutilizarea materialelor în producția de produse noi și a crea obișnuința principiilor de reducere, reutilizare și reciclare.
Toate acestea fac parte dintr-un set de acțiuni ale Comisiei care includ Green Deal și Strategia Industrială și care își propun ca Uniunea să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, cu alte cuvinte să aibă o economie care să nu emită gaze cu efect de seră.
Ideea este să reducem impactul pe care umanitatea îl are asupra planetei, un efort susținut de discursuri publice privind diferite probleme, cum ar fi și schimbările climatice și impactul deșeurilor din material plastic asupra oceanelor.
„Avem o singură planetă, însă în ritmul acesta, până în 2050 vom consuma resurse ca și cum am avea trei”, afirmă Virginijus Sinkevičius, comisar pe probleme de mediu. Este vorba despre un plan ambițios, aflat la început, întrucât Comisia va înainta în următorii trei ani 35 de documente legislative.
Iată câteva puncte importante incluse în planul de acțiune:
În primul rând, e timpul să ne schimbăm total comportamentul. Documentul propune interzicerea distrugerii bunurilor nevândute și uzura morală planificată – termen care desemnează realizarea unor produse care funcționează un timp, se defectează relativ repede, apoi e mai simplu să fie înlocuite.
Acesta include, de asemenea, o strategie a UE de eficientizare a producției textile și măsuri de reglementare care ar impune producătorilor de produse electronice să faciliteze repararea și reciclarea produselor precum telefoanele mobile, tabletele și căștile. Scopul este eliminarea modelului tradițional și încurajarea producătorilor să regândească felul cum concep produsele, astfel încât acestea să fie mai ușor de reparat și reciclat.
Crearea de noi etichete, evidențierea informațiilor referitoare la amprenta ecologică a produselor este o altă propunere inclusă în plan. Însă o producție responsabilă nu e suficientă pentru a realiza o economie circulară, este nevoie și de schimbrea comportamentului nostru și poate de a ne simți puțin mai vinovați atunci când aruncăm produse.
Înlocuirea acestora cu servicii, spre exemplu în loc să cumperi o mașină de spălat, să mergi la curățătorie este, de asemenea, o idee inclusă în planul de acțiune.
În al doilea rând, atenția Comisiei se concentrează asupra tehnologiei, mai precis aceasta urmărește unificarea încărcătoarelor pentru dispozitivele electronice.
„Asistăm, aproape în fiecare an, la apariția unui nou încărcător pentru dispozitivele Samsung, Apple, etc. E timpul să trecem la încărcătorul unic, a afirmat Sinkevičius la prezentarea planului. Sigur, acest lucru nu se poate întâmpla peste noapte, ar însemna și mai multe deșeuri, iar producătorii au nevoie de timp, însă este evident că trebuie să ne o dată clară pentru acest lucru.”
Un alt punct se referă la domeniul modei, la nevoia de măsuri de cercetare și concepție, dar și de responsabilizarea cumpărătorilor, în ideea să repare și reutilizeze, în loc să arunce și să înlocuiască. Parisul, inima modei, propune un plan propriu care include interdicția de a mai distruge produsele nevândute și aplicarea voluntară a unei etichte ecologice pe haine.
Nici produsele financiare nu au fost uitate. Comisia Europeană vrea înființarea unei etichete ecologice pentru acestea, iar acest lucru nu este ceva nou, încă din 2018 fiind stabilite niște criterii în vederea unor produse financiare sustenabile. Alte instrumente financiare includ aplicarea la scară largă a taxelor de mediu, inclusiv a celor de depozitare și incinerare, precum și utilizarea cotelor de TVA pentru promovarea economiei circulare.
Spre deosebire de alte propuneri, economia circulară nu are oponenți în rândul statelor membre. Dar asta nu înseamnă că are susținerea tuturor. Organizațiile nonguvernamentale de mediu au salutat propunerea, însă au existat și câteva voci care au afirmat că nu e posibilă anunțarea altor ținte înainte ca celelalte propuneri să fie implementate, referindu-se la Directiva privind materialul plastic.
Meadhbh Bolger (Friends of the Earth Europe,) și-a exprimat neîncrederea, afirmând că „planul pentru o economie circulară nu are nicio legătură cu realitatea și cu nevoile urgente ale planetei. Va eșua în încercarea de a reduce consumul de resurse, pur și simplu pentru că cererea continuă de creștere economică este mai puternică decât nevoile oamenilor sau ale naturii”.
Întrebat de ce Comisia nu s-a angajat să reducă consumul resurselor, Sinkevičius a declarat publicației: „sigur, în calitate de comisar pe probleme de emediu, sunt conștient de necesitatea acesteia, însă trebuie să fim realiști cu posibilitatea implementării unei asemenea măsuri”.
Scopul principal al „Planului de acțiune pentru o economie circulară” este acela de a asigura creșterea fără să utilizăm mai multe resurse decât avem la dispoziție, a mai spus acesta. (Politico.eu)
