Panica de pe bursă demonstrează că urmează o nouă criză.
Ce se întâmplă când o economie care stagnează se confruntă cu o criză geopolitică, pericolul unei pandemii și retragerea investitorilor? Se pare că vom afla în curând.
Piața de capital a așteptat câteva săptămâni înainte să afle ce cred investitorii despre impactul pe care epidemia de coronavirus îl va avea asupra economiei. Însă toate întrebările care așteptau răspuns s-au transformat, luni, într-o adevărată panică.
Scăderea prețului petrolului, dublată de disputa dintre Rusia și Arabia Saudită privind reducerea producției și decizia Italiei de a închide nordul țării pntru a limita răspândirea virusului sunt evenimente de o magnitudine pe care Europa nu a mai cunoscut-o de la criza financiară de la finalul anilor 2000.
Într-adevăr, bursele au înregistrat scăderi semnificative. Liderii europeni au sperat în secret ca virusul se va retrage și impactul economic va fi limitat pe continent. Aceștia s-au concentrat în ultima perioadă asupra împiedicării unui nou val de emigranți și a prevenirii unui război în Siria.
„Singura întrebare în acest moment este cât de puternic va fi impactul negativ și cât timp va dura, spune Carsten Brzeski, economist-șef la ING. Ce este sigur însă, este faptul că acesta a schimbat totul” .
Iar Bruno Le Maire, ministrul de finanțe al Franței avertizează că impactul virusului va fi unul sever și a făcut apel la statele memebre să propună un plan comun de stimulare a economiei.
Germania, motorul economic al continentului, tocmai înregistra o ușoară revenire în momentul în care s-a răspândit virusul. Între timp, numărul celor infectați cu coronavirus a ajuns la 1200; dintre aceștia, 500 sunt din zona Renania de Nord-Westfalia, centrul industrial al țării, care contribuie cu peste 20% la economia acesteia. Primele două decese, raportate luni, au fost înregistrate tot aici. Coaliția de guvernare a agreat deja un pachet de măsuri de urgență pentru a micșora impactul economic, inclusiv un acces crescut al companiilor la finanțare, garantarea creditării și reduceri de taxe. Angela Merkel, criticată pentru răspunsul timid la criză, a declarat la începutul săptămânii că guvernul este pregătit să ia măsuri economice suplimentare. Germania este expusă la efectele epidemiei din cauza dependenței sale de exporturi, iar cei doi mari parteneri ai săi – Statele Unite și China de asemenea se confruntă cu aceeași problemă. Cu toate acestea, situația financiară a Germaniei este una solidă ( țara a înregistrat un surplus bugetar în ultimii ani), prin urmare aceasta are o poziție privilegiată în fața posibilelor șocuri.
Nu același lucru se întâmplă cu restul Europei, însă. Uniunea Europeană este pregătită să pună la punct orice măsuri pentru a face față acestor situații excepționale, afirmă Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene. Printre acestea se numără ajutorul acordat companiilor, ceea ce contravine regulilor Uniunii Europene, ale cărei resurse sunt limitate. Dacă șocul va fi pe măsura temerilor economiștilor, în curând ar putea fi nevoie de un sprijin financiar de acest gen, întrucât cele mai multe state membre încearcă să-ți țină economia pe linia de plutire.
E posibil ca Germania, cel mai bogat stat al Europei, să fie obligată să-și asume misiunea de lider în acest sens. Până când vom înțelege magnitudinea epidemiei, liderii europeni admit că nu pot face pentru moment altceva decât să observe și să aștepte. „Piața de capital reflectă, pur și simplu, nesiguranța generală”, a afirmat Olaf Scholz, ministrul de finanțe al Germaniei, subliniind faptul că este prea devreme să stabilim că ne confruntăm cu căderea economiei.
În acest stadiu, predicțiile nu pot fi luate în serios, de aceea este nevoie de mesaje clare și ferme din partea statelor puternice. Spre deosebire de criza financiară de la finalul anilor 2000, când Banca Centrală Europeană a intervenit preluând datoriile guvernamentale și asigurând moneda unică de posibile atacuri, în prezent aceasta nu este pregătită să facă față problemelor curente.
