Maria Ressa și Dmitri Muratov au câștigat Premiul Nobel pentru Pace în 2021 pentru acțiunile lor de apărare a libertății de exprimare în Rusia și Filipine. Sunt cunoscuți mai ales pentru anchetele care au deranjat conducerea țării lor și pentru numeroasele amenințări cu care s-au confruntat. „Lumea se îndreaptă spre dictatură”, a afirmat Muratov, unul dintre fondatorii Novaya Gazeta, în discursul ținut la primirea premiului. Ressa a creat Rappler.com, unul dintre principalele website-uri de investigație din Filipine.
Fără fapte nu există adevăr. Fără adevăr nu există încredere. Fără încredere nu există realitate comună și nici democrație, iar asta duce la incapacitatea noastră de a ne ocupa de adevăratele probleme ale lumii.
Astăzi, în Rusia, nu poți pronunța cuvântul „război”. În locul acestuia, asaltul sângeros asupra Ucrainei este numit „operațiune militară specială”. Zeci de website-uri, afară de cele ce țin de mașinăria oficială a mass-media de stat, publică știri false, în timp ce altele, cum este Novaya Gazeta, sunt reduse la tăcere.
Un alt exemplu vine din Sud-Estul Asiei, unde istoria brutală a regimului militar Marcos este ștearsă sistematic în Filipine, acest lucru sprijinind aducerea la putere a lui Ferdinand Marcos Jr.
La nivel global, suntem prinși în ghearele unui adevărat război al dezinformării.
Dintotdeauna, guvernele autoritare au limitat puterea mass-media independente. De data aceasta însă este nevoie de luptă pe față cu gigantul Big Tech și cu modelul său de afaceri bazat pe supraveghere și pe promovarea activă a minciunii și urii, pentru simplul motiv că acestea aduc profit.
Prin urmare, ce e de făcut?
În mod clar, unele guverne nu sunt de încredere. Asta nu înseamnă însă că nu putem evita tot acest ecosistem de informații toxice. Putem și trebuie să acționăm, înainte de a fi prea târziu.
De aceea, în calitate de jurnaliști și laureați ai Premiului Nobel pentru Pace, am realizat un plan de acțiune în 10 pași pentru guvernele democratice din întreaga lume, pentru ca acestea să revendice arhitectura conversației globale și să vindece democrațiile noastre bolnave.
Pentru aceasta, susținem schimbarea a trei lucruri fundamentale :
1. În primul rând, trebuie să punem capăt modelului de afaceri bazat pentru supraveghere pentru a face profit.
„Editorii” invizibili ai ecosistemului informațional de astăzi sunt de fapt niște algoritmi care ne recomandă diverse știri în paginile noastre social media. Acestea sunt construite special pentru a petrece cât mai mult timp, pentru a urmări tot ceea ce facem online. Totul – pentru maximizarea așa numitei implicări (engagement). Toate astea abuzând de dreptul nostru la confidențialitate și permițând utilizarea datelor noastre împotriva noastră. Acest lucru trebuie regândit la nivel global.
Europa a făcut un prim pas în acest sens: Digital Services Act și Digital Markets Acts sunt inițiative bune, dar trebuie aplicate pentru a obliga marile platforme tehnologice să-și modifice algoritmii, să-i facă mai puțin toxici, să pună capăt supravegherii extinse și să ofere utilizatorilor un control real asupra căutărilor lor. Agențiile de publicitate și brandurile în general au și ele un rol important, acela de a-și folosi banii pentru a elimina aceste practici dăunătoare societății.
2. E nevoie să punem capăt discriminării tehnologice și să tratăm oamenii de pretutindeni în mod egal.
2024 este un an critic pentru democrație, cu alegeri în India, Indonezia, Africa de Sud, Mexic. Dar nici una dintre aceste țări nu le vor cere, prin legi clare, garanții marilor companii de social media – așa cum fac Statele Unite sau Uniunea Europeană. În multe părți ale lumii, doar presiunea directă asupra acestor platforme va funcționa – pentru că guvernele sunt complice. Astfel, vom avea nevoie de o cercetare concertată a societății civile, precum și de presiuni și solidaritate din întreaga lume pentru a cere transparență și responsabilitate din partea marilor platforme Big Tech, în special în Asia, Africa și America Latină.
3. În cele din urmă, trebuie să reconstruim jurnalismul independent ca antidot împotriva tiraniei.
Prin acceptarea veniturilor din publicitate și facilitarea difuzării la scară industrială a urii și dezinformării, Big Tech a dezlănțuit forțe care distrug mass-media independente. Potrivit Freedom House, doar 13% din populația lumii poate avea acces la presă cu adevărat liberă. Și într-un context marcat de abuzuri de fapte și limbaj, în care rușii nici măcar nu pot folosi cuvântul „război”, cum să ai curajul să ceri socoteală?
Nu există nici o îndoială că jurnalismul în sine trebuie să se schimbe. În loc să se retragă în vechile modele de atingere a „obiectivității”, acesta trebuie să evolueze pentru a reflecta diversitatea și nuanțele lumii în care trăim. Și va fi nevoie de investiții guvernamentale majore, precum și de sprijin real pentru jurnaliștii aflați în pericol, pentru a salva acest pilon vital al societăților libere.
Credem că planul nostru de acțiune este realizabil. Aproape 100 de experți și organizații ale societății civile ni s-au alăturat nouă și altor laureați ai Premiului Nobel pentru semnarea acestuia. Vor mai urma și alții.
Cu cât obținem mai mult sprijin, cu atât putem crește pentru a salva ceea ce pur și simplu nu vine de la sine – democrația, libertatea, pacea.
Autori: Maria Ressa, Dmitri Muratov
Mai multe despre planul în 10 pași, aici: https://peoplevsbig.tech/10-point-plan
Sursa foto: Alexander Zemlianicenko/AP
https://www.politico.eu/article/we-are-in-the-grips-of-information-disorder/
