Descoperirea unei lucrări inedite a lui Sigmund Freud îi permite politologului francez Patrick Weil să revadă diplomaţia de acum un secol, oferind lecţii de geopolitică epocii actuale în care războiul a revenit în Europa, relatează AFP.
Lucrarea, intitulată „A înnebunit preşedintele? Diplomatul, psihanalistul şi şeful statului” (Editura Grasset), publicată miercuri, reconsideră o personalitate istorică controversată: preşedintele american Woodrow Wilson (1913-1921), notează Agerpres.
Prin angajarea Statelor Unite pe frontul de Vest în 1917, el a pus capăt unui secol de izolaţionism, într-un moment decisiv. Însă în negocierile care au avut loc după Primul Război Mondial, această personalitate instabilă, prin atitudinea sa versatilă, urma să contribuie la echilibrul precar al anilor 1919-1920, care avea să ducă la cel de-al Doilea Război Mondial.
Lucrarea inedită a lui Freud descoperită de Patrick Weil este manuscrisul original al unei cărţi scrise de părintele psihanalizei între anii 1930-1932, „Preşedintele T.W. Wilson: portret psihologic”. Când Freud a decedat în 1939, proiectul a fost îngropat.
Când a fost publicată, în sfârşit, în 1966, opera a avut recenzii nefavorabile în presă. A fost catalogată de critici drept „dezastroasă”, potrivit New York Review of Books, „o caricatură”, conform The New Republic. Iar fiica lui Freud, Ana, a declarat că nu este de acord cu revizuirile aduse textului de coautorul ei, fostul diplomat american William Bullitt.
„Nu cred că Freud ar fi acceptat tăierile. Nu avea nici un motiv să facă acest lucru„, a spus Patrick Weil pentru AFP. „El s-a implicat, a tradus el însuşi ce a scris în germană. Era pasionat de acest proiect!”
Manuscrisul complet zăcea într-o cutie de arhivă neetichetată, găsită de cercetătorul francez la Biblioteca Sterling a Universităţii Yale. Acesta provine din arhivele lui William Bullitt, lăsate de fiica sa Anne, care a murit în 2007.
Comparând acest manuscris din 1932 cu cartea din 1966, Patrick Weil a identificat aproximativ 300 de modificări făcute de coautor. Ele diluează textul lui Freud, care este o acuzaţie violentă la adresa mesianismului lui Wilson. În special, au fost şterse consideraţiile privind sexualitatea preşedintelui.
Cercetătorul francez consideră că publicarea sa în 1932 sau 1933, cunoscând influenţa intelectuală a lui Freud, ar fi atras atenţia asupra rezultatelor dezastruoase ale geopoliticii wilsoniene. S-ar putea chiar să-i fi trezit la timp pe viitorii aliaţi.
În ciuda criticii negative şi a publicării anacronice, cartea a pornit de la o intenţie lăudabilă, estimează cercetătorul astăzi. „Nu putem să nu observăm că personalităţile anumitor lideri joacă un rol în pericolele care ameninţă lumea, astăzi ca şi în trecut”.
Iar eşecul evident al Tratatului de la Versailles din 1919 rămâne edificator pentru Europa anului 2022. Franţa, condusă de Georges Clemenceau, a renunţat la proiectul de a obţine din partea Statelor Unite o garanţie de apărare în cazul unei noi agresiuni germane.
„Este NATO înainte de a fi creată, şi este o cerere franceză de a o crea„, indică politologul, care citează o notă a Ministerului Afacerilor Externe al Franţei din noiembrie 1918.
Clemenceau avea să facă greşeala de a se alătura unei idei britanice: impunerea de despăgubiri de război şi demilitarizarea Germaniei. Iar Wilson însuşi a sabordat tratatul cu opinia sa naţională, atât de mult încât Senatul a votat împotriva lui în 1920.
Invazia Ucrainei de către armata rusă, în februarie 2022, ar demonstra o lecţie din timpul Războiului Rece: ţările care nu sunt apărate direct şi automat de „jandarmul mondial” sunt mai vulnerabile. De aici şi nerăbdarea Poloniei sau a celor trei state baltice de a adera la NATO după destrămarea blocului comunist. De aici şi preferinţa puternică a Germaniei pentru un armament american, o apărare americană, mai degrabă decât una europeană, conchide AFP.
